
Acum 69 de ani, în 4 noiembrie 1956, la primele ore ale dimineții, aproximativ 200.000 de soldați și peste 2.500 de tancuri ale Armatei Roșii intrau în Ungaria. Operațiunea militară masivă ordonată de Kremlin a avut scopul de a zdrobi Revoluția Ungară, prima revoltă anticomunistă majoră din interiorul lagărului socialist de după 1945.
Revoluția începuse pe 23 octombrie, la Budapesta, printr-un protest al studenților care cereau libertate politică, pluralism, presă liberă și retragerea trupelor sovietice. Vocea străzii a răsturnat rapid regimul stalinist local, iar premierul Imre Nagy a inițiat un program de reforme radicale: a legalizat partidele istorice și a anunțat intenția Ungariei de a părăsi Pactul de la Varșovia. Acesta a fost momentul care a determinat Moscova să intervină militar.
După 4 noiembrie, Budapesta a devenit un oraș sub asediu. Tancurile sovietice au bombardat clădiri, au eliminat puncte de rezistență, iar luptele de stradă au continuat aproape două săptămâni. Bilanțul a fost unul sumbru: peste 2.500 de unguri uciși, zeci de mii de răniți, iar peste 200 de mii de oameni au fugit în Austria și mai departe în Occident, acesta fiind cel mai mare exod de după război în Europa.
Occidentul a condamnat agresiunea la ONU, dar nu a intervenit militar. Teama unui război direct cu URSS în interiorul Europei a făcut ca Ungaria să rămână singură.
Imre Nagy a fost arestat, dus în România, la Snagov, apoi readus la Budapesta. În 16 iunie 1958, a fost judecat în secret și executat.
Criza ungară a avut un impact enorm în interiorul sistemului comunist, arătând că dominația sovietică se bazează pe forță militară și că în Europa de Est schimbarea politică era imposibilă atât timp cât Armata Roșie era prezentă.
Astăzi, 4 noiembrie este în Ungaria Ziua Doliului Național. În același timp, este și o dată simbolică pentru întreaga Europă Centrală, deoarece a produs prima fisură mare în mitul invincibil al comunismului impus de la Moscova.