Zi neagră pentru români. Acum 85 de ani, Armata Moscovei ocupa Basarabia și Bucovina de Nord, care intrau într-un proces agresiv de sovietizare și deznaționalizare

Acum 85 de ani, în data de 28 iunie 1940, Uniunea Sovietică a ocupat Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța. Teritoriile românești au fost anexate de trupele sovietice în urma unui ultimatum dat de Moscova Bucureștiului două zile mai devreme. Sub presiunea armelor și a Dictatului de la Moscova, Regatul României a fost nevoit să cedeze provinciile cu o suprafață totală de peste 50 de mii de kilometri pătrați și cu o populație de patru milioane de oameni, majoritatea etnici români.

Operațiunea de anexare a durat șase zile, până în data de 3 iulie 1940, atunci când trupele sovietice ocupaseră cele mai importante poziții, inclusiv cele de la noua graniță formată pe Prut.

Guvernul sovietic ceruse Regatului României să înapoieze „cu orice preț” Uniunii Sovietice teritoriul Basarabiei și să transmită partea de nord a Bucovinei, cu mențiunea că așteaptă un răspuns nu mai târziu de data de 27 iunie.

România a transmis guvernului sovietic că sunt necesare „negocieri imediate asupra unei largi categorii de probleme”, răspuns ce nu a fost pe placul URSS, care cerea supunere absolută și acceptarea necondiționată, fără negocieri, a condițiilor impuse. Drept urmare, la 27 iunie Rusia a înaintat un al doilea ultimatum, prin care a cerut evacuarea administrației și armatei române din Basarabia și nordul Bucovinei, în decurs de patru zile.

A doua zi, guvernul român condus de Gheorghe Tătărăscu, a acceptat să se supună condițiilor sovietice. Decizia de acceptare a ultimatumului sovietic și de executare a unei „retrageri” din Basarabia și nordul Bucovinei a fost luată în Consiliul de Coroană din noaptea de 27- 28 iunie 1940. Ca urmare, toate instalațiile militare au fost cedate fără a fi distruse și fără a se trage un singur foc de armă, armata română având ordin să nu răspundă niciunei provocări.

În urma raptului, nordul Bucovinei, Ținutul Herța și sudul provinciei Basarabia au revenit Ucrainei, iar pe restul teritoriului ocupat, două luni mai târziu, în august 1940, a fost creată Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, cu includerea în componența ei și a unei părți din Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, creată încă în 1924 în stânga Nistrului, teritoriu ce corespunde cu actualele granițe administrative ale regiunii transnistrene.

Anexarea este rezultatul Tratatului de Neagresiune, semnat în data de 23 august 1939 între ministrul sovietic de Externe, Veaceslav Molotov, şi cel al Germaniei naziste, Joachim von Ribbentrop. Documentul conținea un Protocolul Adițional Secret ce prevedea împărțirea Europei de Est între cele două regimuri totalitare. Precizăm că dacă Basarabia era vizată direct în protocolul secret din 1939, atunci celelalte două teritorii românești, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, nu au fost parte a documentului adițional. Potrivit istoricilor, aceste regiuni au fost ocupate de ruși în semn de răzbunare și drept „despăgubire” pentru perioada aflării Basarabiei în componența României Mari.

Data de 28 iunie 1940 a fost declarată Zi de doliu național în tot Regatul României. În câteva zile după ocupația sovietică, peste 200 de mii de persoane s-au refugiat în România. La un an, în iulie 1941, în urma ordinului conducătorului României, mareșalul Ion Antonescu, toate aceste teritorii au fost eliberate de Armata Română și Germană, până în 1944 în regiune fiind institut Guvernământul Basarabiei. În august 1944, însă, regiunea revine sub influența rusească menținută până în 1991, când URSS s-a destrămat.

Amintim că ocupația sovietică a fost urmată de trei valuri de deportări masive și arestări în 1941, 1949 și 1951.