Ziua imnului național al românilor. După independența R. Moldova, „Deșteaptă-te, române!” a fost și imnul de stat în stânga Prutului

Ziua imnului național al României, „Deșteaptă-te, române!”, este celebrată anual pe 29 iulie. Această dată marchează prima interpretare oficială a imnului, în 1848, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. Instituită în 1998, această sărbătoare onorează versurile poetului Andrei Mureșanu, pe melodia compusă de Anton Pann.

Versurile revoluționarului Andrei Mureșanu au fost publicate în 1848, într-un moment în care mai multe state europene erau cuprinse de mișcări politice și sociale. Textul purta inițial titlul „Un răsunet” și a fost conceput ca un apel la trezirea conștiinței colective, la solidaritate și la desprinderea de dominația politică a vremii. Melodia este atribuită, în mod tradițional, lui Anton Pann, personalitate importantă a culturii române din secolul al XIX-lea. Sursele oficiale menționează această asociere, chiar dacă originea exactă a liniei melodice a fost, de-a lungul timpului, subiectul mai multor interpretări istorice. Prin tonul său mobilizator, cântecul a fost preluat rapid de participanții la Revoluția de la 1848. Mesajul direct, construit ca un îndemn adresat întregii comunități, l-a transformat într-o expresie a luptei pentru libertate, drepturi și afirmare politică.

Ziua dedicată imnului a fost instituită mult mai târziu, prin Legea nr. 99/1998. Actul normativ a stabilit ca 29 iulie să fie marcată anual drept Ziua Imnului Național al României – „Deșteaptă-te, române!”, creație asociată idealurilor Revoluției Române de la 1848. Data nu amintește, așadar, de adoptarea oficială a imnului în forma actuală, ci de începutul legăturii sale cu mișcarea revoluționară și cu aspirațiile politice și sociale ale românilor din secolul al XIX-lea.

Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste, la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forțat să abdice, „Deșteaptă-te, române!”, ca și alte marșuri și cântece patriotice, au fost interzise, iar intonarea sau chiar fredonarea lor era pedepsită cu ani grei de închisoare. Pe 22 decembrie 1989, în timpul Revoluției anticomuniste, imnul s-a auzit din nou pe străzi, însoțind uriașele mase de oameni, risipind frica și unind populația în jurul idealurilor de libertate. În acest context, adoptarea sa ca imn național a venit firesc, sub presiunea evenimentelor și a voinței populare.

În forma actuală, Constituția României prevede, prin articolul 12, că imnul național este „Deșteaptă-te, române!”, acesta fiind unul dintre simbolurile naționale, alături de drapelul tricolor, stema țării și sigiliul statului.

„Deșteaptă-te, române!” a fost și imnul de stat al Republicii Moldova timp de aproape trei ani. A fost introdus la 27 august 1991, odată cu proclamarea Independenței. Ulterior, prin Hotărârea Parlamentului din 7 iunie 1994, a fost înlocuit cu actualul imn de stat – „Limba Noastră”.