107 ani de la legendarul zbor peste Carpați al Avionului Unirii. Piloții au adus în Regat vestea unirii Ardealului cu Țara-Mamă

Acum 107 ani, în 23 noiembrie 1918, a avut loc legendarul zbor peste Carpați al Avionului Unirii de la Bacău la Blaj, care a transmis documente importante Consiliului Național Român din Ardeal în vederea Unirii Transilvaniei, care avea să fie decretată peste doar câteva zile, în 1 Decembrie 1918. Zborul a fost ordonat de Marele Cartier General Român, iar aparatul de zbor a fost condus de locotenentul Vasile Niculescu și căpitanul Victor Precup.

Carlinga avionului era una deschisă, astfel încât cei doi membri ai echipajului erau foarte gros îmbrăcați, având fețele acoperite cu un strat gros de parafină pentru a face față gerului de minus 40 de grade care era la altitudinea de 2.600 metri la care au survolat Carpații. După doar două ore și cincisprezece minute de zbor, avionul din Regat ateriza la Blaj, pe Câmpia Libertății, fiind întâmpinat cu mare entuziasm de românii care se adunaseră acolo pentru a-i primi pe primii militari români care treceau în Ardeal după semnarea Păcii de la București la începutul anului 1918.

În avionul care a aterizat în după-amiaza de 23 noiembrie pe Câmpia Libertății, aducând mesaj de pace, se aflau un sac plin cu manifeste și o geanta sigilată, în care se găsea, printre alte documente, scrisoarea primului-ministru Ion I.C. Brătianu pentru Consiliul Național Român Central.

Piloții au transmis și mesajul despre Unire al moldovenilor de pe ambele maluri ale Prutului, hotărâtor pentru convocarea Marii Adunări de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, deoarece guvernul român, aflat la Iaşi, şi Consiliul Naţional Român Central nu puteau comunica decât par avion, din cauza iernii aspre care începuse.

Cu ocazia aterizării avionului, un restaurant din Blaj a găzduit o ședință festivă, unde Vasile Suciu, preşedintele Consiliului Național Român din Blaj, a anunţat hotărârea ca echipajul Niculescu-Precup să revină la Bacău și să dea vestea că românii din Transilvania se vor uni cu țara. La plecare, avionul ducea un document oficial a cărui consecință a fost cel mai important eveniment din istoria românilor, care și-au exprimat dorința și sub o formă neconvenţională: punându-și semnăturile pe pânza avionului. După acest moment ce a schimbat prezentul și viitorul unei țări, toată lumea s-a așteptat ca locotenentul Vasile Niculescu să primească Ordinul Mihai Viteazul. Ceea ce nu s-a întâmplat.

Cariera lui aviatică s-a oprit în 1926, la cererea sa, după ce a fost transferat la Centrul de Recrutare din Rădăuţi. Până în 1937, aviatorul a lucrat la Comandamentul Școlii de Aeronautică.

În vara anului 1919, la mai puțin de un an de la zborul istoric, Vasile Niculescu a mai fost o dată încercat de destin. La 23 iunie, avionul pe care îl pilota în timpul unei acțiuni de recunoaștere în Transnistria, a aterizat pe liniile bolșevice, iar el a fost luat prizonier la Odesa pentru o lună.

Eroul pilot a murit în 1981, la vârsta de 90 de ani, fiind înmormântat la Rădăuți. A fost trecut în uitare, iar ultimii ani ai vieții a fost ceasornicar. Povestea lui va rămâne însă veșnic legată de unul dintre cele mai importante momente din istoria românilor.