1700 de ani de la adoptarea Crezului, simbolul credinței creștine. În 325, la Niccea, avea loc primul Sinod Ecumenic

În anul 325, Sfântul Împărat Constantin cel Mare a convocat la Niceea, Iznik, azi în Turcia, primul Sinod Ecumenic al bisericii creştine. Sinodul I Ecumenic s-a deschis oficial pe 20 mai 325 şi a durat două luni, potrivit Historia. Atunci s-a adoptat Crezul, simbolul credinței creștine și a fost instituită data Paștilor.

Consiliul, format din 318 Sfinţi Părinţi, a fost primul care a pus bazele dogmatice şi canonice ale creştinismului, ca răspuns la provocarea reprezentată de erezia arianistă, promovată de Arie, preot în Alexandria, de origine libian. El era adeptul teoriei că Fiul lui Dumnezeu nu este de aceeaşi natură cu Tatăl, considerându-l o creatură superioară tuturor creaturilor.

Din acest motiv, episcopii s-au întrunit şi au respins condamnând învaţătura lui Arie, ca fiind eretică. Consiliul a rămas în istorie ca un model privind adoptarea deciziilor majore care privesc dreapta credinţă şi unitatea Bisericii. De asemenea, cei 318 Sfinţi Părinţi au formulat primele articole ale Simbolului de Credinţă.

Tot cu acest prilej s-au adoptat și 20 de canoane care s-au referit la (pe canoane):

1. cei care se mutilează sau cer să fie mutilați să nu fie primiți în cler;

2. cei de curând botezați să nu fie promovați de îndată la Ordul sacru (i.e. în cler);

3. viața clandestină a clericilor;

4. cerințe pentru a fi consacrat episcop;

5. situația celor excomunicați și datoria de a ține sinod de două ori pe an în fiecare dioceză;

6. precedența anumitor sedii episcopale; consensul mitropolitului pentru a fi consacrat episcop;

7. episcopul Ierusalimului;

8. atitudinea față de catari;

9. promovarea la preoție fără examenul recerut;

10. cei care și-au renegat credința în timpul prigoanei și apoi admiși între clerici;

11. renegarea propriei credințe de către mireni;

12. cei care au părăsit lumea pentru viața consacrată și apoi s-au întors la ea;

13. penitenții care cer Euharistia pe patul morții;

14. despre catecumenii lapși (care au cedat în timpul prigoanei);

15. despre clericii care se mută din loc în loc;

16. despre clericii care nu locuiesc în bisericile pentru care au fost aleși;

17. despre clericii cămătari;

18. locul diaconilor la celebrările liturgice și rândul lor la împărtășanie;

19. despre cei care vin în Biserica catolică de la eroarea (erezia) lui Paul din Samosata și despre diaconese;

20. în zilele de duminică și în perioada Cincizecimii nu trebuie să se facă rugăciuni în genunchi.

21. Data celebrării Paștilor.