19 mai, prima mare victorie în lupta pentru identitatea românească. 35 de ani din ziua în care scrisul latin revenea în Basarabia

Astăzi se împlinesc 35 de ani de la prima mare victorie în lupta de renaștere națională a românilor basarabeni, pe vremea când se aflau încă în captivitatea imperiului sovietic. În data de 19 mai 1989, Prezidiul Sovietului Suprem al RSSM a adoptat hotărârea privind proiectul de lege ,,Cu privire la trecerea scrisului limbii moldovenești la grafia latină”.

Documentul stipula ca „sovietele raionale şi cele orășăneşti de deputați ai poporului să desfășoare activ o muncă de lămurire în rândurile populației şi să sintetizeze propunerile şi observațiile critice care ar contribui la perfectarea proiectului de lege”. Conform hotărârii, respectivul proiect de lege urma să fie publicat la 21 mai 1989 în presa republicană, urmând ca dezbaterile publice să se încheie la 20 iunie 1989.

Inițiativa privind revenirea la grafia latină a generat atacuri dure din partea oponenților, determinând un adevărat război psihologic. Mizând pe lipsa de informaţie a cititorului de masă, aceştia insistau ca alfabetul rusesc să fie păstrat, deoarece ar fi „tradiţional în Moldova” sau că adoptarea acestui alfabet va necesita costuri enorme sau că populaţia republicii ar risca să rămână analfabetă. Alţii, mai moderaţi, acceptau alfabetul latin, dar propuneau să se mai inventeze nişte litere noi pentru ca să se deosebească de alfabetul românesc.

La câteva luni distanță, după lungi dezbateri și modificări legislative, la 31 august 1989, în Piaţa Victoriei din Chişinău, devenită ulterior Piaţa Marii Adunări Naţionale, a avut loc prima Mare Adunare Naţională, în cadrul căreia cei peste 750 de mii de participanţi au votat pentru legiferarea limbii române, numită inițial „moldovenească”, drept limbă de stat şi trecerea la scrisul latinesc, sărbătoare care avea să devină apoi, atât în Republica Moldova, cât și în România, Ziua Limbii Române.