465 de ani de la tipărirea Tetraevanghelului lui Coresi, prima carte în limba română cu textul integral al evangheliilor

Acum 465 de ani, în 30 ianuarie 1561, la Brașov a văzut lumina tiparului Tetraevanghelul diaconului Coresi, după o muncă de nouă luni. Este prima carte tipărită în limba română, conform normelor din perioada medievală, cu textul integral al celor patru evanghelii.

Tetraevanghelul este împodobit cu patru frontispicii la începutul Evangheliilor. Tipărirea voluminoasei cărți de 246 de foi a durat nouă luni. La baza Tetraevangheliarului au stat vechile traduceri românești ale Sfintei Scripturi, cu adaptările făcute de către preoții de la Biserica „Sfântul Nicolae” din Șcheii Brașovului, unde funcționa și prima școală românească.

Traducerea acestei cărți în limba română a fost o necesitate pentru românii ortodocși. Coresi a mărturisit în epilogul cărții, din partea autorității locale, judele Hans Benkner: „Cu vrerea Tatălui și cu ajutoriul Fiului și cu sfrășitul Duhului Sfănt, în zilele Măriei lu Ianăș crai, eu jupănul Hanăș Begner de în Brașov am avut jelanie pentru sfentele cărți creștinești Tetraevanghel și am scris aceste sfente cărți de învățătură să fie popilor rumânești să înţeleagă și să învețe rumânii cine-s creștini, cum grăiaște și sfăntul Pavel apostol cătră Corinteni 14 capete: în sfănta beserecă mai bine e a grăi cinci cuvinte cu înțeles decât 10 mie de cuvinte neînțelese în limbă striină. (…) Și cu zisa jupănului Hanăș Begner, scris-am eu diiacon Coresi ot Trăgoviște și Tudor diiac. Și s-au tipărit în luna lu mai 3 zile și s-au sfrășit în luna lu ghenarie 30 zile, vă leato 7 mie 69 în cetate, în Brașov”.

Cartea a fost scrisă în limba română a acelor vremuri, fiind folosit alfabetul chirilic și un șir de prepoziții și cuvinte slavone. În vreme ce Evangheliarul conținea numai pericopele pentru duminicile şi sărbătorile de peste an, Tetraevanghelul cuprinde tot textul celor patru Evanghelii, împărţit în pericope, adică pasaje din Evanghelii, citite în cadrul unei slujbe religioase, cu scopul înțelegerii corecte a mesajului. Tipăritura a fost un mare pas înainte făcut pentru dezvoltarea limbii române. Miron Costin își scrie Letopisețul 115 ani mai târziu, iar Ion Neculce vine cu „O samă de cuvinte” și cu Letopisețul peste aproape două secole.

Tipograf și cărturar de seamă, Coresi a trăit în secolul al XVI-lea și a învățat meștesugul tiparului în atelierul lui Dimitrie Liubavici. Diaconul Coresi a tradus și tipărit în limba română câteva cărți liturgice, precum Liturghierul (1570) și Psaltirea (1570, 1577), însa acestea nu aveau dreptul de a fi folosite în cult. Coresi a publicat în română și anumite cărți de învățătură.

Cel mai vechi text tipărit al Noului Testament în limba română, Evangheliarul Slavo – Român, a fost imprimat la jumătatea secolului al XVI-lea de Filip Moldoveanul (1551-1553), la Sibiu, și se află astăzi la Sankt Petersburg.