
Lichidarea juridică a Universității din Cahul „B. P. Hașdeu” prin fuzionarea cu Universitatea Tehnică din Moldova urmează să fie decisă cel târziu la începutul lunii februarie, iar reintegrarea să fie definitivată până în august 2026. Prioritățile sunt anunțate de Ministerul Educației, care propune, în schimbul absorbției, o listă de garanții pentru instituția din sudul R. Moldova, care va deveni „centru universitar”.
Astfel, după fuzionare, ministrul Dan Perciun susține că autoritățile se obligă ca în următorii patru ani să investească suplimentar în viitorul centru universitar câte 10 milioane de lei, iar o funcție de prorector în cadrul UTM urmează să revină instituției din Cahul. De asemenea, va fi instituit un moratoriu de trei ani asupra reducerilor de personal cauzate exclusiv de reorganizare.
Totodată, ministrul Dan Perciun a declarat că nicio decizie referitoare la activitatea viitorului centru universitar de la Cahul nu va fi luată fără consultarea obligatorie a administrației locale – Primăria și Consiliul raional din Cahul.
„Urmează avizarea proiectului, până la finele lunii ianuarie sau începutul lui februarie să fie aprobat proiectul. Vrem să se regăsească toate propunerile, în special cele pe care le-am discutat la întâlnirile cu profesorii. Centrul universitar va avea o autonomie lărgită, vom oferi o garanție a investițiilor și garanția de reprezentare în forurile de luare a deciziilor”, a declarat Dan Perciun.
În prezent, Universitatea din Cahul are 1034 de studenți, dintre care 879 la licență și 155 la master. Peste jumătate dintre studenții de la licență urmează studii fără frecvență și 320 studiază la zi. Potrivit lui Dan Perciun, analiza demografică arată o reducere a numărului de potențiali studenți cu aproximativ 14% până în 2030 și cu 25% până în 2035.
Și analiza resurselor umane evidențiază anumite vulnerabilități: din aproximativ 80 de cadre didactice, mai puțin de jumătate au funcția de bază, iar structura de vârstă arată un deficit accentuat de cadre tinere. Doar 4% au sub 30 de ani, în timp ce aproape un sfert dintre deținătorii de titluri științifice au peste 60 de ani. „Acest dezechilibru creează riscuri reale pentru continuitatea procesului educațional în anii următori”, mai precizează Ministerul Educației.
Amintim că propunerea de fuzionare a stârnit critici în mediul academic, care a acuzat scheme ascunse și anume că prin această inițiativă ar urma să-i fie asigurat un nou mandat rectorului UTM, fost deputat PAS Viorel Bostan, care expiră la începutul lunii februarie. Astfel, Ministerul Educației își propune să modifice Codul Educației prin care să permită rectorilor universităților care au absorbit alte instituții de învățământ și de cercetare să mai obțină încă un mandat pe lângă cele două consecutive aprobate prin lege.