Referendumul privind integrarea europeană este o acțiune pripită, iar scopul real este de a favoriza partidul de guvernământ la viitoarele exerciții electorale. Este concluzia unor analiști politici, exprimată în cadrul dezbaterii publice „Consens și rivalitate la referendumul pro-UE”, organizată de Agenția de presă IPN.
Analistul politic Anatol Țăranu crede că inițiativa ar fi trebuit să aibă la bază un larg consens politic și să fie pusă în aplicare nu la începutul, ci la sfârșitul negocierilor de aderare la UE.
„Cutuma europeană spune că referendumul trebuie să fie organizat în momentul în care țara este pregătită pentru integrare. Asta pune punct unui proces care s-a derulat în timp. Faptul că ideea referendumului a fost lansată concomitent cu acceptul președintelui Maia Sandu de a candida pentru al doilea mandat, induce senzația că această inițiativă a fost coordonată cu interesul electoral al președintelui și partidului de guvernare”, a spus Anatol Țăranu.
Potrivit lui, această decizie exprimă interesele unor actori politici, care însă își asumă riscurile inerente.
„Dacă PAS și Maia Sandu vor încerca să folosească acest referendum în exclusivitate pentru susținerea actualei guvernări, ar putea să se întâmple invers. PAS, iarăși, procedează foarte egoist din punct de vedere politic și plata ar putea să fie foarte mare”, a mai spus comentatorul politic.
Și directorul adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Stanislav Ghilețchi, consideră că scopul referendumului este de a promova partidul de guvernare.
„Atunci când Parlamentul a decis că referendumul poate să aibă loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, a introdus și acest element de promovare a partidului de guvernare. Dacă s-ar fi dorit o discuție națională, inclusiv, modificările la Codul Electoral, ar fi trebuit să fie aprobate cu majoritate absolută în Parlament, cu participarea opoziției”, a spus Stanislav Ghilețchi.
Expertul critică și dublele standarde ale guvernării, amintind de referendumul din 2019, și susține că nu există riscuri privind susținerea integrării europene, ci mai degrabă riscul politizării acestui exercițiu democratic.
„Vom vedea dacă referendumul va aduce punctele adiționale pe care președintele dorește să le obțină ca urmare a acestor două exerciții electorale. Contează nuanțele cum s-a ajuns la acest referendum. Nu poți să adopți un Cod Electoral prin care să condamni referendumul din 2019, organizat de fosta guvernare odată cu alegerile parlamentare, să menționezi că acel referendum a fost utilizat ca o manipulare a opiniei publice, iar peste un an să vii și să anunți că dorești să menții organizarea concomitentă a acestor exerciții”, a menționat Stanislav Ghilețchi.