ANALIZĂ | Alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei: rezultatele sondajului IMAS vs rezultate înregistrate la vot

Alegerile pentru funcția de Bașcan al Găgăuziei (turul întâi) s-au desfășurat în data de 15 noiembrie 2026 și, conform Comisiei Electorale Centrale, la vot s-au prezentat 48.749 cetățeni, ceea ce a reprezentat 37,6% din total votanți.

Compania IMAS a realizat trei sondaje reprezentative pentru populația adultă a Găgăuziei, primul studiu înainte de campania electorală și celelalte două pe parcursul campaniei, după cum urmează:

  • val I – 11 – 19 septembrie 2026, 818 respondenți, eroarea maximă de eșantionare ±3.4%;
  • val II – 17 – 25 octombrie 2026, 825 respondenți, eroarea maximă de eșantionare ±3.4%;;
  • val III – 05 – 11 noiembrie 2026, 627 respondenți, eroarea maximă de eșantionare ±3.9%;

Graficele de mai jos prezintă evoluția intențiilor de vot și comparația ultimului sondaj cu rezultatele preliminare ale alegerilor. Pentru comparabilitate, procentele din al doilea grafic au fost recalculate doar în raport cu respondenții care au exprimat o opțiune electorală, fără a include persoanele indecise sau pe cele care declarau că nu vor vota (acceptând astfel ipoteza unei distribuiri proporționale a „indecișilor”).

Grafic 1 . Rezultate sondaje pre-electorale, UTA Găgăuzia, septembrie-noiembrie 2026.

Grafic 2 . Rezultate intenții de vot plus indeciși versus rezultate înregistrate la alegerile pentru funcția de Bașcan al Găgăuziei (turul întâi), 15 noiembrie 2026.

Câteva concluzii pe marginea datelor prezentate mai sus și în această perioadă:

1. Sondajele au surprins principalele tendințe electorale. Estimările pentru Alexandr Stoianoglo (39,5% în sondaj față de 38,4% la vot) și Fiodor Gagauz (26,2% față de 24,2%) au fost apropiate de rezultatele scrutinului. Cei doi candidați identificați de sondaje în fruntea intențiilor de vot s-au calificat în turul al doilea.

2. Incertitudinea electorală a rămas ridicată până în ultimele zile. Doar 46% dintre respondenți se declarau destul de mult sau foarte mult interesați de alegeri, iar 44% indicau ultima săptămână de campanie sau chiar ziua votului drept moment al deciziei finale. Aceste date evidențiază volatilitatea opțiunilor electorale și dificultatea estimării rezultatului într-un scrutin cu participare redusă.

3. Evoluția lui Cornel Dudnic reprezintă cea mai importantă diferență față de estimările sondajelor. Intenția declarată de vot pentru acest candidat a crescut de la 1,1% în octombrie la 5,1% în noiembrie, corespunzător unei ponderi recalculate de 7,6% dintre respondenții cu opțiune exprimată. La alegeri, Dudnic a obținut 15,6%. Creșterea rapidă era vizibilă și în alți indicatori: notorietatea candidatului a avansat foarte rapid de la 31% la 64%, iar proporția celor care declarau multă sau foarte multă încredere în el a crescut de la 3% la 12%. Aceste evoluții sugerează o consolidare accelerată a vizibilității și susținerii sale electorale. Diferența față de rezultatul final poate fi asociată cu continuarea acestei tendințe în ultima săptămână de campanie, deciziile tardive ale alegătorilor și structura participării efective la vot. Datele disponibile nu permit însă stabilirea contribuției fiecărui factor și nici explicarea integrală a diferenței.

Această comparație urmărește prezentarea transparentă atât a tendințelor surprinse de sondaje, cât și a diferențelor și limitelor inerente estimărilor preelectorale. Mai multe rezultate ale cercetărilor IMAS sunt disponibile pe https://imas.md/rom/studii-socio-politice .

Sursa: imas.md

Loading Next Post...
Urmărește-ne
Search
Loading

Signing-in 3 seconds...

Signing-up 3 seconds...