ANALIZĂ | Cristina Ciubotaru: Susținere pentru investigarea interferențelor rusești în actele prezidențiale de clemență

Recent, într-o emisiune, doi jurnaliști discutau despre necesitatea investigării extrădării și ulterioarei grațieri a lui Nicolae Șepeli în 2022, persoana căreia, recent, președintele RM i-a revocat decretul de grațiere, după ce s-a aflat că ar fi implicat într-o tentativă de asasinat în Ucraina, comandată din Federația Rusă.

S-a avansat teoria infiltrării agenților ruși în Comisia pentru problemele grațierii persoanelor condamnate pe lângă Președintele RM. De asemenea, s-a spus că ar trebui verificat cum a ajuns condamnatul din Federația Rusă în Republica Moldova.

Propun să contribuim la dezbateri mai avizate și să stabilim faptele aflate la suprafață, pentru ca jurnaliștii de investigații să poată identifica mai rapid eventuale infiltrări la Președinție și, dacă este cazul, mai departe în legislativ și în magistratura RM.

Nu mă voi referi la cine și cum a votat, nu a votat sau s-a abținut, nici la cât de riguroase au fost filtrele de integritate prezidențiale sau ale comisiilor de vetting.

Propun să urmăm strict linia documentelor disponibile public, pornind de la decretul prezidențial de revocare a grațierii.

1. Din Decretul Președintelui RM din 19 februarie 2026, privind revocarea grațierii acordate în 2022, aflăm că Nicolae Șepeli fusese anterior transferat pentru continuarea executării pedepsei cu închisoarea stabilite în Federația Rusă.

2. Transferul a fost acceptat de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, la 11 februarie 2019.

3. Din actul instanței menționat în decret aflăm următoarele:

„La data de 07 noiembrie 2018, Ministrul Justiției a înaintat în Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, un demers de transfer în care se indică faptul că, în cadrul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, se soluționează cauza privind transferul din Federația Rusă în Republica Moldova a lui Șepeli Nicolae, pentru continuarea executării pedepsei stabilite de instanța rusă, într-un penitenciar din Republica Moldova.

În ședința de judecată, reprezentantul Ministerului Justiției a susținut demersul, solicitând admiterea acestuia, cu acceptarea transferului condamnatului Șepeli Nicolae în Republica Moldova, întrucât acesta este cetățean al Republicii Moldova și întrunește condițiile transferului.

Avocatul Mariana Ulinici, care acționează în interesele condamnatului, a susținut demersul Ministrului Justiției, solicitând admiterea acestuia pentru continuarea executării sentinței pe teritoriul Republicii Moldova, cu adaptarea și stabilirea termenului pedepsei conform legii naționale.

Procurorul din Secția asistență juridică internațională din cadrul Procuraturii Generale, Oxana Cucereavîi, s-a pronunțat pentru admiterea demersului Ministrului Justiției, cu încadrarea acțiunilor lui Șepeli Nicolae în baza art. 27 și art. 217¹ alin. (4) lit. d din Codul penal, cu aplicarea art. 81 alin. (3), și cu preluarea executării pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 11 ani, în penitenciar de tip închis.”

4. La 7 noiembrie 2018, când Ministrul Justiției a înaintat demersul de transfer, instituția era condusă de Victoria Iftodi, membru al Guvernului Filip.

5. În perioada inițierii și finalizării procedurii de transfer a condamnatului Nicolae Șepeli (7 noiembrie 2018 – 11 februarie 2019), președintele RM era Igor Dodon, iar SIS se afla în subordinea Parlamentului.

6. Componența Comisiei pentru problemele grațierii persoanelor condamnate pe lângă Președintele RM, care a recomandat grațierea lui Nicolae Șepeli în 2022, a fost aprobată prin decret prezidențial la 7 iunie 2021.

7. În perioada constituirii Comisiei și până la grațierea propriu-zisă (7 iunie 2021 – 11 aprilie 2022) SIS se afla în subordinea președintelui RM, Maia Sandu.

8. Se știe că, în perioada în care SIS s-a aflat în subordinea președintelui RM, au fost respinse numeroase atacuri hibride, cibernetice și directe ale Federației Ruse asupra proceselor democratice din Republica Moldova.

9. Totuși, tandemul SIS – Președinția RM nu ar fi observat eventuale infiltrări în Comisia pentru problemele grațierii.

10. Un fapt relevant: în aceeași zi în care Nicolae Șepeli a fost condamnat la Starîi Oskol, Federația Rusă (9 noiembrie 2017) aceeași instanță și pentru fapte similare l-a condamnat și pe Alexei Martîniuc la 7 ani de închisoare.

Alexei Martîniuc a fost, la rândul său, transferat în Republica Moldova pentru continuarea executării pedepsei la 6 decembrie 2018, în baza demersului Ministerului Justiției înaintat la 31 octombrie 2018.

Și Alexei Martîniuc a fost grațiat la patru luni după grațierea lui Nicolae Șepeli, la recomandarea aceleiași Comisii pentru problemele grațierii, prin Decretul Președintelui RM nr. 593 din 05.08.2022.

Interesant ar fi de aflat cine și cum a votat sau s-a abținut în acest caz și dacă foștii complici condamnați în 2017 în Federația Rusă mai colaborează în prezent.

Se pare că este mai mult de investigat decât părea la prima vedere. Succes!

Autor: Cristina Ciubotaru, expert anticorupție