ATITUDINI | Cristina Ciubotaru: Onoarea lui von Hebel? Câte grame doriți?

Penibilul situației create în jurul neconstituționalității legii în baza căreia a fost numit Herman von Hebel mă duce cu gândul la o celebră reclamă rusească din anii ’90, în care un vânzător de mezeluri își întreba insistent clientul: „Сколько вешать в граммах?” („Câte grame să cântăresc?”).

Dacă onoarea lui Herman von Hebel ar fi un cârnat, întrebarea vânzătorului ar fi pertinentă nu pentru că s-ar referi la precizie, ci pentru că unitatea de măsură ar fi potrivită.

Herman von Hebel a avut mai multe ocazii să-și dea demisia de onoare. După acuzațiile de administrare defectuoasă la Curtea Penală Internațională. După investigațiile jurnalistice privind trecutul său controversat și incompatibilitatea confirmată chiar de el la conducerea Comisiei Pre-Vetting. După băutul ceaiului și umilirea părinților judecătorului Ion Chirtoacă. Și, acum, după declararea neconstituționalității prevederilor prin care a fost numit în Comisia Vetting a procurorilor, în urma unui episod de favorizare/încǎpațânare politică fără precedent.

De fiecare dată, a ratat ocazia.

Pleci nu când ești obligat, ci tocmai atunci când poți rămâne, dar consideri că respectul față de instituție îți cere să pleci.

Onoarea funcției presupune responsabilitate și respect față de instituția din care faci parte. Demisia de onoare este gestul prin care arăți că instituția contează mai mult decât funcția. Un fel de superioritate morală. E ceea ce ar fi bine sǎ avem, vorba clasicului.

Rǎmânerea ǐn funcție a lui von Hebel duce în derizoriu instituția pe care o reprezintă. Iar Comisia, judecând după comunicatul de azi, pare să se simtă confortabil acolo. Că doar nu e prima ispravă…

Autor: Cristina Ciubotaru, expertă anticorupție

Loading Next Post...
Urmărește-ne
Search
Loading

Signing-in 3 seconds...

Signing-up 3 seconds...