Now Reading: ATITUDINI | Victor Nichituș: Integrarea europeană nu se vede în frigiderul moldovenilor
- 01
ATITUDINI | Victor Nichituș: Integrarea europeană nu se vede în frigiderul moldovenilor
ATITUDINI | Victor Nichituș: Integrarea europeană nu se vede în frigiderul moldovenilor
Aflu, din spusele Martei Kos, că Republica Moldova este o țară de succes și că ar putea închide, provizoriu, mai multe capitole ale negocierilor de aderare în viitorul apropiat. Comisia Europeană a confirmat că statul moldovean avansează în negocierile de aderare, având perspectiva de a închide, în 2027, în mod provizoriu, 25 de capitole din totalul de 33.
Pe de altă parte, datele publicate de Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova sunt extrem de îngrijorătoare. În luna octombrie 2026, inflația anuală a ajuns la 10,8%, față de 8,6% în septembrie același an. Potrivit statisticii oficiale, într-o singură lună, prețurile au crescut cu 2,7%. De la începutul anului 2026 prețurile au crescut cu 9,4%. Potrivit experților economici, principala sursă a inflației rămâne energia, iar veniturile populației ori productivitatea muncii nu țin pasul cu această creștere.
Vorbind în cadrul Conferinței anuale privind extinderea UE 2026, Liliana Vițu, directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică, a observat, foarte corect, că diferența dintre progresele instituționale raportate în procesul de integrare și problemele cotidiene ale cetățenilor, precum prețurile, veniturile, investițiile și situația din sistemul social, poate fi exploatată de inamicii integrării europene a statului moldovean prin amplificarea mesajelor anti UE.
Prezent la aceeași conferință, directorul IMAS Republica Moldova, Doru Petruți, a notat că între Prut și Nistru ar exista “două realități care coexistă, dar că ele aproape că nu se mai întâlnesc”. “Într-una, reformele avansează, instituțiile progresează, evaluările sunt pozitive și viitorul european arată tot mai bine. În cealaltă, oamenii privesc lucrurile mult mai critic, au alte priorități, alte experiențe și alte criterii după care judecă dacă țara merge într-o direcție bună sau greșită”, a explicat sociologul.
În notele sale publice, Doru Petruți a precizat că integrarea europeană nu poate fi evaluată doar prin numărul reformelor bifate, al capitolelor negociate sau prin aprecierile formulate la conferințe. “Integrarea europeană trebuie să însemne ceva concret și pentru oamenii în numele cărora se realizează. Altfel, riscăm să avem o integrare europeană care avansează foarte bine în rapoarte, dar care pierde teren în percepțiile și încrederea cetățenilor”, a subliniat sociologul făcând trimitere la ultimele date sociologice din Barometrul Socio- Politic realizat de IMAS.
Am văzut și interpretat aceste date. Nu vă dau cifre dar pot spune că există o mare diferență între rezultatele prezentate la conferințe și realitatea din teren. Moldovenii dintre Prut și Nistru nu văd/nu simt aceste rezultate în viața cotidiană.
Partidul Acțiune și Solidaritate, aflat în prezent la butoanele puterii, ar trebui să își schimbe abordarea. Atunci când, potrivit rapoartelor de monitorizare realizate de Promo-Lex, partidele din opoziție votează 90/95 la sută din legile necesare integrării europene sunt prezentate publicului ca fiind principalul obstacol, deloc un partener potențial, consensul politic necesar acestei integrări nu va fi atins.
Scăderea simpatiei populare pentru UE nu este neapărat rezultatul unui război hibrid sofisticat, orchestrat din exterior, așa cum se sugerează. Este, mai degrabă, rezultatul unui război banal, purtat zilnic între factura la gaz și bonul de la supermarket, unde guvernarea pare să fi uitat de partea cui luptă. Până când decidentul politic nu va învăța să traducă capitolele închise la Bruxelles în ceva comestibil și palpabil, europenismul riscă să rămână un concept excelent pentru conferințe, dar complet inutil atunci când deschizi ușa frigiderului.
Autor: Victor Nichituș
