Autostrada Unirii, care traversează Munții Carpați și ajunge până la Ungheni, va fi gata până în 2028, anunță autoritățile române

Prima autostradă care va traversa Munții Carpați va fi gata până la sfârșitul lui 2028. Termenul pentru finalizarea acestui important proiect de infrastructură, care include și primele tuneluri montane la profil de autostradă, a fost stabilit de Ministerului Transportului şi Infrastructurii de la București și se regăsește în programul de guvernare propus de coaliția PSD-PNL-UDMR.

De asemenea, noul guvernul condus de Marcel Ciolacu intenţionează să finalizeze integral, în România, legătura rutieră rapidă dintre Marea Neagră şi Europa Centrală, tot până la finalul anului 2028.

Potrivit documentului, vor mai fi finalizate loturile lipsă de pe autostrăzile A0, A1, A3, A7 (Autostrada Moldovei) şi A8 (Autostrada Unirii), care asigură conexiunea continuă între marii poli de creștere economică, iar în următorii patru ani şi autostrada A0 plus drumurile radiale.

Guvernul se mai angajează să crească conectivitatea pe rețeaua de drumuri de mare viteză (în circulație sau în construcție) a României prin construirea a minimum 40 de noi noduri rutiere şi noi drumuri de legătură, cu scopul creșterii conectivității şi accesibilității între acestea şi zonele economice dezvoltate până în 2028.

De asemenea, se mai are în vedere modernizarea coridoarelor de transport feroviar Constanţa – Curtici şi Constanţa – Siret/Ungheni, iar până în anul 2028, toate reşedinţele de judeţ din România care dispun de infrastructură feroviară electrificată urmează să beneficieze de trenuri noi şi moderne (128 de trenuri electrice noi, 71 de locomotive noi sau modernizate şi 139 de vagoane noi).

Guvernul îşi mai propune să dezvolte transportul feroviar metropolitan, să introducă transportul feroviar pe rute scurte, la tarife scăzute, precum şi să realizeze o cale ferată de mare viteză, pe ruta Bucureşti-Budapesta, termenul pentru finalizarea studiului de oportunitate fiind 2025.

În plus, crearea unor coridoare feroviare eficiente pentru transportul de marfă va reprezenta o prioritate. Acestea vor asigura timpi de tranzit mai scurţi, costuri reduse şi o predictibilitate mai mare a transportului de marfă, contribuind astfel la creşterea competitivităţii economice a României în regiune.

În document mai sunt menţionate obiective precum: dezvoltarea reţelei de metrou în regiunea Bucureşti-Ilfov şi construirea magistralei de metrou la Cluj-Napoca; lucrări pentru creşterea duratei de navigabilitate pe Dunăre (Proiect Fast Danube); energie ieftină şi curată pentru aeroporturile româneşti; program de 70 milioane de euro anual, finanţat din fonduri europene, pentru instalarea de capacităţi de producţie de energie din surse regenerabile solare şi în capacităţi de stocare a energiei, pentru autoconsumul aeroporturilor civile.