
După Comisia de la Veneția, și Ministerul Justiției critică și vine cu un aviz dur asupra proiectului PAS de modificare a Codului serviciilor media, care prevede noi pedepse pentru „conținuturi ilegale” și care oferă un șir de atribuții noi de control pentru Consiliul Audiovizualului, în special în spațiul online.
Printr-o analiză, Ministerul Justiției susține că proiectul nu include o descriere detaliată a tuturor elementelor noi introduse și, cel mai important, a exclus clauza ce prevede expres armonizarea legislației la cea europeană.
„Formularea „conținuturi audiovizuale ilegale și dăunătoare” este neclară și structurat incorect din punct de vedere al regulilor de tehnică legislativă, ceea ce poate crea confuzie în interpretarea și aplicarea articolului. Se constată o lipsă de coerență în utilizarea și delimitarea noțiunilor de conținuturi ilegale și cinținuturi dăunătoare. Semnalăm că definirea conținutului ilegal ca „orice conținut care nu este conform cu legislația R. Moldova” este excesiv de generală și vagă, nefiind în concordanță cu cerințele de predictibilitate și claritate neromativă prevăzute de jurispridența Curții Constituționale și poate duce la interpretări arbitrare. Din perspectivă juridică, termenul „ilegal” are o semnificație strictă, referindu-se la o faptă interzisă expres prin lege, și nu poate fi substituit cu noțiuni vagi de neconformitate generală”, se arată în avizul Ministerului Justiției.
De asemenea, instituția are obiecții legate și de noua funcție de „notificator de încredere”.
„Acesta este un statut acordat de Consiliul Audiovizualului persoanelor fizice sau juridice care demonstrează competențe în identificarea și raportarea conținuturilor ilegale. Totuși, delegarea acestei responsabilități unor subiecți independenți comportă riscul diminuării obiectivității și capacității de control, în lipsa criteriilor și instrumentelor de monitorizare clar determinate. Astfel, pentru a garanta respectarea unui proces legal și echitabil de raportare a conținutului ilegal este esențial ca mecanismul de desemnare a notificatorilor să fie consacrat prin norme exprese în cod”, precizează Ministerul Justiției.
De asemenea, instituția atenționează aspectele ce țin de protecție a surselor jurnalistice sunt contrare normelor din Legea privind libertatea de exprimare, iar semne de întrebare apar și la retragerea licențelor media.
„Remarcăm că proiectul în discuție aduce modificări esențiale, însă forma actuală prezintă unele aspecte neclare și lacune care pot afecta aplicarea uniformă și predictibilă a normelor. Se recomandă revizuirea proiectului și o ajustare corespunzătoare pentru a se asigura atât claritatea normelor, cât și alinierea efectivă la standardele internaționale aplicabile”, se arată în concluzia Ministerului Justiției.