Stil vechi sau stil nou. Cum e corect și cine are dreptate? Cred că asemenea discuții în contradictoriu vă fac capul calendar la aproape fiecare masă de Crăciun sau de Sfântul Vasile. Răspunsul este cât se poate de simplu. Toate marile sărbători creștine din calendarul ortodox, cu mici excepții, cum ar fi Biserica Armeană, au o singură dată comună, stabilită încă de la primele sinoade ecumenice.
Așadar, Nașterea Domnului este pe 25 decembrie, fiind în strânsă legătură cu solstițiul de iarnă, Sfântul Vasile cel Mare este cinstit pe 1 ianuarie, în prima zi a anului astronomic, Bunavestire o avem pe 25 martie, exact cu nouă luni înainte de Crăciun, și multe alte pomeniri ale marilor sfinți, cum ar fi Sfântul Gheorghe – pe 23 aprilie sau Sfinții Petru și Pavel – pe 29 iunie.
Acestea sunt datele exacte în toate calendarele bisericilor, fie Română, Rusă, Bulgară, Sârbă sau Greacă. Confuzia apare doar atunci când suprapui vechiul calendar iulian, respectat și până acum de câteva patriarhii ortodoxe doar în viața liturgică, cu calendarul gregorian, folosit de toată lumea pentru viața cotidiană.
Acum mai bine de un secol, în această regiune, calendarul iulian era singurul valabil. Basarabia, parte a României, a trecut la calendarul gregorian în 1919, în rezultatul unor modificări la nivel european, după ce se constatase că vechiul calendar rămânea în urmă deja cu 13 zile din punct de vedere astronomic. Adică, în anul 1910 dacă mergeai din Bălți la Cernăuți, încă parte componentă a Imperiului Austro-Ungar, atunci chiar călătoreai în timp, pentru că acolo calendarul gregorian era adoptat la nivel social și economic, pentru relațiile cu poșta, cu administrația, încă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea.
Așadar, e bine să știm că atunci când mergi la o slujbă într-o parohie ce ține și astăzi calendariul iulian, adică stilul vechi, te teleportezi cu 13 zile în urmă. Adică, ziua de Crăciun, de 25 decembrie, rânduită în acea biserică, este ziua de 7 ianuarie, de care te ghidezi deja în afara bisericii, conform calendarului civil, cel gregorian. Și tot așa mai departe: 1 ianuarie e 14 ianuarie, 25 martie este 7 aprilie, iar 23 aprilie este 6 mai. Celelalte biserici nu au acest decalaj, pentru că țin pasul cu calendarul îndreptat acum un secol.
Argumentul că „sărbătorim pe 7 ianurie, că așa e din bătrâni” nu ține. În niciun calendar al bisericilor apostolice ortodoxe nu veți găsi în dreptul zilei de Crăciun această dată. Este o percepție ce a fost construită în rândul enoriașilor într-un mod eronat și chiar deliberat fără să li se explice simpla matematică – faptul că în ambele calendare datele sunt aceleași, doar că dacă le suprapui obții o diferență de 13 zile.
Problema cea mai mare este că peste ani prăpastia se va adânci și mai mult. Până la sfârșitul acestui secol, adică în mai puțin de trei generații, calendarul iulian va rămâne în urmă față de cel gregorian deja cu 14 zile, iar bisericile, care nu vor ajunge la un consens și vor insista pe păstrarea calendarului iulian, vor trebui să sărbătorească Nașterea Domnului deja pe 8 ianuarie, iar Sfântul Vasile pe 15 ianuarie, Sfântul Gheorghe – pe 7 mai. Așă că sperăm, în curând, să fim martorii consolidării bisericilor în problema calendarelor.
