
Miniștrii de interne ai celor 27 de state membre ale UE au aprobat, luni, la Bruxelles, trei acte legislative privind migrația, care urmează să fie negociate cu Parlamentul European. Cel mai important dintre acestea este așa-numitul „regulament privind returnarea”, care urmărește accelerarea expulzărilor migranților ilegali și creșterea ratei de returnare forțată, aflată în prezent la aproximativ 20%, relatează Euronews.
Noul cadru ar permite statelor membre să construiască centre de returnare în țări din afara Uniunii și să trimită migranți ilegali inclusiv în state care nu au nicio legătură cu țara lor de origine.
Schimbarea definiției „țării terțe sigure” extinde, de asemenea, situațiile în care o cerere de azil poate fi respinsă ca inadmisibilă, permițând deportarea solicitanților în state terțe cu care aceștia nu au nicio conexiune directă.
Consiliul a aprobat și prima listă comună de „țări de origine sigure” pentru procedurile de azil, în care sunt incluse Bangladesh, Columbia, Egipt, India, Kosovo, Maroc și Tunisia, precum și toate statele candidate la aderarea la UE, cu excepția Ucrainei. Migranții proveniți din aceste țări vor putea solicita în continuare azil, însă cererile lor vor fi analizate în proceduri accelerate.
La aceeași reuniune, statele UE au ajuns la un acord politic privind „fondul de solidaritate”, unul dintre principalele elemente ale Pactului pentru migraţie şi azil, menit să asigure sprijin pentru acele state membre care sunt sub presiunea migraţiei. Miniștrii de interne reuniți la Bruxelles au apreciat că pentru anul 2026 nevoile vor fi mai reduse, având în vedere că primul ciclu de implementare a pactului va începe abia în iunie, acoperind doar jumătate din an. Decizia a fost adoptată cu o „majoritate covârșitoare”, potrivit surselor UE.
Statele membre au stabilit 21.000 de relocări de solicitanți de azil și 420 milioane de euro contribuții financiare, un nivel semnificativ mai mic decât propunerea inițială a Comisiei Europene. Potrivit regulilor Pactului privind Azilul și Migrația, executivul european recomandase un minim de 30.000 de relocări și 600 milioane de euro în plăți de solidaritate.
Țările membre pot contribui la fondul de solidaritate prin relocări, contribuții financiare sau „măsuri alternative”, precum trimiterea de personal în statele aflate sub presiune sau sprijin pentru construirea de centre de primire. Majoritatea statelor au ales contribuțiile financiare.
Cehia, Estonia, Croația, Austria și Polonia au primit scutiri totale sau parțiale de la cote, fiind clasificate drept țări care se confruntă cu „situații migratorii semnificative”. Bulgaria a primit același statut. Derogările au fost aprobate de ceilalți membri ai UE.
Detaliile privind contribuțiile specifice ale fiecărei țări vor rămâne confidențiale până la adoptarea formală a deciziei, programată pentru 16 decembrie.
Pachetul convenit pentru 2026 va reduce cu aproape o treime sprijinul destinat celor patru țări de frontieră, astfel încât redistribuirea solicitanților de azil din Spania, Italia, Grecia și Cipru va fi semnificativ diminuată față de nivelul prevăzut inițial.
Ministrul spaniol de interne, Fernando Grande-Marlaska, a criticat rezultatul, afirmând că acesta se abate de la acordul general privind migrația din 2023 și subminează „echilibrul dintre solidaritate și responsabilitate”.
„Cota de solidaritate nu poate deveni un troc pe cifre”, a spus el.
Nu a fost încă stabilit modul în care vor fi selectați cei 21.000 de solicitanți de azil care vor fi relocați și nici proporțiile din fiecare țară aflată sub presiune.