CALM acuză presiuni politice, manipulare și șantaj: Amalgamarea „voluntară”, transformată în campanie de „autolichidare benevolă”

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) avertizează că termenul de 31 iulie 2026, impus autorităților locale pentru inițierea procedurilor de amalgamare voluntară, nu are temei legal și reprezintă o formă de presiune exercitată asupra administrației publice locale.

Într-o analiză prezentată de directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, acesta menționează că procesul de reformă administrativ-teritorială s-a transformat într-o campanie de „autolichidare benevolă”, desfășurată prin presiuni politice, manipulare și încălcarea principiilor statului de drept.

Potrivit CALM, nici Legea nr. 225/2023 privind amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale și nici Hotărârea Guvernului nr. 925/2023 nu stabilesc data de 31 iulie 2026 drept termen-limită pentru adoptarea deciziilor de amalgamare. Mai mult, documentele oficiale prevăd că evaluarea implementării reformei urmează să fie realizată abia la sfârșitul anului 2026.

Organizația afirmă că stabilirea acestui termen reprezintă „o construcție pur politică” și o depășire a competențelor de către autoritățile centrale.

CALM critică și modul în care sunt promovate stimulentele financiare pentru localitățile care acceptă amalgamarea. Potrivit organizației, promisiunile privind alocarea fondurilor de dezvoltare nu sunt însoțite de garanții juridice, iar condiționarea accesului la programe naționale, inclusiv „Satul European”, de acceptarea reformei ar constitui o discriminare neconstituțională.

De asemenea, reprezentanții autorităților locale consideră că fondurile prevăzute pentru amalgamare sunt insuficiente în raport cu investițiile necesare în infrastructură. În analiza prezentată se arată că suma de aproximativ opt milioane de lei pentru fiecare localitate dintr-un cluster nu ar acoperi nici măcar costul modernizării unui kilometru de drum.

CALM mai susține că numărul procedurilor de amalgamare a crescut brusc în ultimele luni nu ca urmare a unei decizii voluntare a administrațiilor locale, ci din cauza presiunilor exercitate asupra primarilor. Potrivit organizației, peste 760 de localități, echivalentul a aproximativ 85% dintre primăriile din Republica Moldova, au inițiat proceduri de amalgamare în contextul mesajului că, în caz contrar, acestea ar urma să fie reorganizate forțat începând cu anul 2027.

În opinia CALM, desființarea primăriilor rurale riscă să transforme numeroase sate în periferii fără reprezentare administrativă și fără capacitatea de a-și apăra interesele comunității.

Totodată, organizația avertizează că funcționarii și demnitarii care induc în eroare autoritățile locale sau exercită presiuni ilegale asupra acestora ar putea răspunde penal pentru abuz de putere, exces de putere sau fals în acte publice, în condițiile prevăzute de Codul Penal al Republicii Moldova.

„Nu este reformă, este doar o centralizare politică ambalată frumos. Toate guvernările lipsite de memorie instituțională care au realizat reforme radicale, călcând peste democrația locală, au plecat în istorie rapid și definitiv”, susține Viorel Furdui.

În final, CALM își reafirmă opoziția față de orice formă de amalgamare forțată sau condiționată și solicită reluarea dialogului cu autoritățile centrale, cu respectarea principiilor autonomiei locale și a Cartei Europene a Autonomiei Locale.