Now Reading: CALM cere sistarea „amalgamării normative”: Un proces cu un vădit caracter abuziv
- 01
CALM cere sistarea „amalgamării normative”: Un proces cu un vădit caracter abuziv
CALM cere sistarea „amalgamării normative”: Un proces cu un vădit caracter abuziv
Congresul Autorităților Locale din Moldova trage un nou semnal de alarmă în legătură cu procesul de „amalgamare normativă” a localităților, care urmează să înceapă din 1 septembrie. Organizația susține că autoritățile locale sunt forțate să preia alte comunități fără voia lor, fără consultări suficiente și fără resurse, și califică procesul drept unul abuziv.
CALM a transmis o adresare șefei statului, Maia Sandu, Parlamentului și Guvernului, precum și procurorului general, prin care solicită sistarea procesului și revizuirea imediată a procedurii.
„Fără lege, fără mandat, fără consultare și fără oameni. Amalgamarea normativă rupe sate peste voința celor care le-au ținut vii, iar revolta a cuprins deja zeci de localități. CALM cere revizuirea imediată a procesului”, se arată în mesajul organizației.
CALM acuză autoritățile că impun comasarea unor comunități fără un cadru legal clar și fără consultarea corespunzătoare a administrațiilor locale.
„Comunități întregi – inclusiv cele care s-au conformat și cele care nici nu aveau obligația să se comaseze – sunt silite să preia alte localități fără voia lor, fără consultare și fără resurse. Nu e reformă. E discriminare și pedeapsă colectivă”, susține CALM.
Președintele organizației, Tatiana Badan, afirmă că autoritățile locale nu contestă necesitatea unei reforme, însă aceasta trebuie realizată în limitele legii.
„Nimeni la CALM nu contestă nevoia unei reforme și nici dreptul Parlamentului de a legifera organizarea teritoriului. Când ajung să fie afectate deopotrivă comunitățile care au cooperat și cele care au potențial de dezvoltare, nu mai vorbim despre o reformă a capacității administrative”, a declarat Tatiana Badan în cadrul unei emisiuni.
La rândul său, directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, subliniază caracterul abuziv al procesului.
„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi „voluntar” și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a declarat Furdui.
În sprijinul acuzațiilor sale, CALM invocă situația satului Floreni din raionul Anenii Noi. Potrivit organizației, șapte consilieri au votat pentru amalgamarea localității cu comuna Bubuieci din municipiul Chișinău, deși Floreni are peste 3.000 de locuitori și, susține CALM, dispune de suficiente resurse pentru a-și păstra statutul de localitate independentă.
Organizația afirmă că locuitorii din Floreni nu susțin această variantă și își doresc fie păstrarea primăriei, fie unirea cu orașul Sângera. Primarul localității, Ruslan Crețu, susține că pierderea primăriei ar afecta dezvoltarea satului, întrucât veniturile acestuia ar urma să fie împărțite între mai multe localități.
CALM cere instituțiilor centrale să intervină și să oprească procesul pe care îl consideră lipsit de garanții legale și de consultare reală a comunităților locale.
