Liderii a aproximativ 35 de state se reunesc marți, la Paris, în cadrul așa-numitei „Coaliții de Voință”, pentru a discuta garanțiile de securitate oferite Ucrainei – un element esențial al oricărui viitor acord de pace menit să pună capăt invaziei ruse la scară largă.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat în discursul său de Anul Nou că, după încheierea unui eventual acord, vor fi asumate „angajamente ferme” pentru protejarea Ucrainei împotriva unei noi agresiuni din partea Rusiei.
„La 6 ianuarie, la Paris, numeroase state europene și aliați își vor asuma angajamente concrete pentru apărarea Ucrainei și pentru asigurarea unei păci juste și durabile pe continentul european”, a afirmat Macron.
La summitul de la Paris sunt așteptați și reprezentanți ai Statelor Unite, inclusiv emisarul special Steve Witkoff și consilierul președintelui Donald Trump, Jared Kushner.
Reuniunea are loc la câteva zile după întâlnirea consilierilor pentru securitate națională ai statelor europene, desfășurată pe 3 ianuarie la Kiev, unde a fost discutat un potențial plan de pace pentru Ucraina. După acele discuții, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Kievul se pregătește atât pentru posibilitatea unui acord de pace, cât și pentru continuarea apărării împotriva agresiunii ruse.
Pe agenda summitului de la Paris se află stabilirea unor garanții de securitate pe termen lung, menite să prevină orice viitoare atacuri sau invazii rusești. Acestea ar urma să fie inspirate de articolul 5 al Tratatului NATO privind apărarea colectivă și sunt văzute de Kiev și Washington drept o componentă-cheie a unui posibil acord de pace.
Un astfel de angajament ar presupune responsabilități majore pentru guvernele europene și ar necesita aprobarea parlamentelor naționale, un proces considerat riscant din punct de vedere politic. Un sprijin explicit din partea Congresului SUA ar putea reduce reticențele unor state europene.
Un alt subiect important vizează mecanismele de monitorizare a respectării unui eventual armistițiu și stabilirea responsabilităților în cazul încălcării acestuia. Potrivit planurilor discutate, un sistem bazat pe tehnologii avansate ar urma să fie implementat de-a lungul întregii linii de contact, iar încălcările confirmate ar putea activa automat garanțiile de securitate.
Un alt nivel al garanțiilor de securitate îl reprezintă aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Planul de pace în 20 de puncte prevede intrarea în UE până în ianuarie 2027, termen considerat nerealist de mulți oficiali europeni. Cel mai probabil, aderarea va avea loc etapizat, pentru a evita dezechilibre majore, inclusiv pe piețele agricole. Pentru Kiev, stabilirea unei date clare rămâne însă o prioritate majoră.
Administrația americană a subliniat în repetate rânduri că Europa trebuie să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru securitatea viitoare a Ucrainei. După întâlnirea dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski din Florida, în decembrie, președintele SUA a declarat că viitorul acord de securitate va fi „puternic” și că implicarea statelor europene este esențială.
Unul dintre cele mai controversate puncte ale discuțiilor de la Paris este posibilitatea desfășurării de trupe pe teritoriul Ucrainei sau în statele vecine, dar departe de linia frontului. Rusia a avertizat deja că consideră inacceptabilă prezența trupelor NATO pe teritoriul ucrainean.
