Cobza a fost inclusă în patrimoniul UNESCO. România și Republica Moldova obțin o nouă recunoaștere internațională

România și R. Moldova obțin o nouă recunoaștere culturală internațională, după ce cobza, împreună cu cunoștințele, tehnicile, deprinderile și muzica tradițională asociate acestui instrument emblematic, a fost inclusă în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO.  

Decizia a fost adoptată în cadrul celei de-a 20-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, desfășurată între 8 și 13 decembrie la New Delhi.

„Dosarul „Cobza, cunoștințe, tehnici și muzici tradiționale” a fost depus ca proiect comun al României și Republicii Moldova, marcând continuarea unei cooperări culturale de durată între cele două state. Este cel de-al cincilea dosar realizat în parteneriat de cele două țări, după Colindatul în ceată bărbătească (2013), Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței (2016), Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie (2017) și Arta cămășii cu altiță (2022)”, transmite Ministerul Culturii de la Chișinău într-un comunicat.

Includerea cobzei în patrimoniul UNESCO confirmă importanța sa simbolică, artistică și identitară, dar și rolul fundamental pe care instrumentul l-a avut de-a lungul secolelor în viața culturală a comunităților de pe ambele maluri ale Prutului.

„În același timp, recunoașterea contribuie la promovarea internațională a patrimoniului cultural comun româno-moldovenesc și întărește legăturile culturale dintre cele două state”, se mai arată în comunicat.

Ministerul Culturii precizează că, în R. Moldova, tradiția confecționării cobzei este dusă mai departe de doi meșteri lutieri de excepție: Nicolae Dron din satul Gura Galbenei, raionul Cimișlia, și unul dintre cei unsprezece copii ai săi. Atelierul familiei Dron este în prezent singurul din R. Moldova unde se mai meșteresc cobze în mod tradițional.