Creștinii ortodocși au intrat în Săptămâna Albă, cea de pregătire pentru Postul Paștelui

Creștinii ortodocși au intrat de azi în Săptămâna Albă sau în Săptămâna Brânzei. În următoarele șapte zile premergătoare Postului Mare, care în acest an începe în 3 martie, se respectă un regim alimentar special, care include consumarea lactatelor, peștelui, dar se renunță la carne.

Lăsatul secului de carne a avut loc ieri, 23 februarie, de Duminica Înfricoșatei Judecăți, iar în 2 martie, de Duminica Izgonirii lui Adam din Rai se lasă deja sec de brânză. Dacă de regulă, miercurea și vinerea sunt zile de post, în această săptămână devin zile de „harți”. Asta înseamnă că se pot consuma lactate, pește și ouă.

De lunea viitore, 3 martie, începe Postul Paștelui, cel mai lung post din anul bisericesc, dar și cel mai sever. Este perioada de pregătire pentru Învierea Mântuitorului. Postul Paștelui este o perioadă de pregătire spirituală, în care credincioșii sunt chemați să se concentreze asupra rugăciunii, postului, pocăinței și împărtășirii, în pregătirea pentru Învierea lui Hristos, moment central al credinței creștine.

În Postul Mare, creștinii vor renunța la consumul de carne, lactate și pește. Dezlegare la pește va fi de Buna Vestire, părznuită în 7 aprilie pe stil vechi, ș Intrarea Domnului în Ierusalim, adică de Florii, cu o săptămână înainte de Paște.

Perioada ne aduce aminte de postul de 40 de zile ţinut de Mântuitorul Iisus Hristos. Acesta se încheie vineri înaintea Sâmbetei lui Lazăr și Duminica Floriilor, care sunt considerate praznice aparte. La fel, ultima săptămână, cea a Pătimirilor Domnului, este încadrată într-un regim mai aspru de postire. Deci, pe lângă cele 40 de zile mai există aceste opt zile de post pe care le atribuim Postului Mare, dar care au practici liturgice și rânduieli diferite.

În acest an, atât Paștele Ortodox, cât și cel Catolic va fi sărbătorit în 20 aprilie.