Creștinii ortodocși de stil vechi pomenesc azi Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul

Creștinii ortodocși de stil vechi pomenesc azi ziua în care a fost tăiat capul slăvitului proroc Ioan, Înaintemergătorul și Botezătorul Domnului Iisus Hristos. Este ultima mare sărbătoare a anului bisericesc, care, în calendarul neîndreptat, se încheie la 13 septembrie și este zi de post negru pentru creștinii ortodocși din întreaga lume.

Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul este o sărbatoare cu semnificație eshatologică, precum este și Schimbarea la Față a Domnului și Adormirea Maicii Domnului. Prin Schimbarea la Față ni se descoperă chipul pe care îl va avea omul unit cu Hristos – chip de slavă, prin Adormirea Maicii Domnului se arată ca cel care L-a purtat pe Hristos se mută de la stricăciune la nestricăciune, în vreme ce prin aceasta sărbătoare ni se revelează că toți cei care nu au fost străini de pocăința vestită de Sfântul Ioan Botezatorul vor ajunge în rai.

După Botezul Domnului, Sfântul Ioan Botezătorul a fost întemnițat de regele Irod al Galileei. Potrivit tradiției, la un ospăț prilejuit de sărbătorirea zilei de naștere, Irod a poruncit tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Salomeii, fiica Irodiadei. Când Salomeea a întrebat-o pe mama ei ce ar trebui să ceară, Irodiada i-a spus să ceară capul lui Ioan Botezătorul pe o tipsie. Îndemnul a fost făcut de Irodiada plină de mânie și dorința de a se răzbuna pe Ioan Botezătorul pentru faptul că a criticat căsătoria nelegiuită a acesteia cu Irod, care era fratele fostului ei soț Filip.

Pentru că se temea că Botezătorul ar putea învia dacă trupul ar fi fost îngropat alături de cap, Irod nu a dat ucenicilor decât trupul sfântului, care a fost îngropat în Sevastia, în timp ce capul său a fost îngropat de Irodiada în curtea sa, la mare adâncime.

Potrivit cărţilor bisericeşti, Sfânta Ioana, femeia dregătorului lui Irod, este cea care a luat capul Sfântului Ioan Botezătorul din curtea Irodiadei și l-a îngropat la Ierusalim, în muntele Eleonului, într-un vas de lut. În amintirea tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul, Biserica Ortodoxă a rânduit ca ziua de 29 august/11 septembrie să fie zi de post aspru.

Sfântul Ioan este una din figurile centrale ale creștinismului, predicator şi botezător pe malurile râului Iordan, fiind considerat de biserică ultimul prooroc al Vechiului Testament şi primul Sfânt din Noul Testament. El este menţionat în cărţile sfinte ca cel care a avut rolul de a pregăti oamenii pentru primirea Fiului lui Dumnezeu. Părinţii lui sunt preotul Zaharia şi Elisabeta, care erau rude cu părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana.

Ioan s-a născut în cetatea Orini, actuala localitate Ein Karem, la vest de Ierusalim, cu şase luni înaintea naşterii lui Iisus, şi a crescut într-un sat de munte, la 60 km de Ierusalim. Părinţii săi au murit foarte curând după naşterea sa, iar copilul, rămas orfan, a fost îngrijit, un timp, de o rudenie. Pe la vârsta de 10 ani, Ioan s-a retras în deşertul Bethabara, unde a petrecut în rugăciune şi meditaţie timp de 20 ani. Se îmbrăca sumar, în haină de păr de cămilă, umbla desculţ, se hrănea cu lăcuste, miere sălbatică şi muguri de copaci, devenind modelul şi prototipul pustnicilor de mai târziu.

Biserica a închinat Sfântului Ioan Botezătorul șase sărbători: Zămislirea – 23 septembrie/6 octombrie, Nașterea – 24 iunie/7 iulie, Soborul – 7/20 ianuarie, Tăierea capului – 29 august/11 septembrie, prima și a doua aflare a capului – 24 februarie/8 martie, a treia aflare a capului – 25 mai/7 iunie.