Creștinii ortodocși de stil vechi prăznuiesc astăzi Intrarea Maicii Domnului în Biserică, zi ce semnifică aducerea Născătoarei de Dumnezeu la Templul din Ierusalim

Creștinii ortodocși de stil vechi prăznuiesc astăzi Intrarea Maicii Domnului în Biserică, prima mare sărbătoare din Postul Crăciunului, care mai este numită în popor și cu termenul slavon Vovidenia.

Sărbătoarea semnifică aducerea Fecioarei Maria, la vârsta de trei ani, de către sfinții ei părinți, Ioachim și Ana, la Templul din Ierusalim, adică în sanctuarul Vechiului Testament. Părinții Maicii Domnului, lipsiți de copii, dar cu evlavie, L-au rugat pe Dumnezeu să le dăruiască cinstea de a fi părinți, făgăduind că dacă vor avea un copil, îl vor duce la templu și îl vor inchina Lui.

Pentru început, copila Maria a fost sub ascultarea marelui preot Zaharia, tatăl Sfântului Ioan Botezătorul, care a dus-o în cea mai sfântă încapere din acest loc, în Sfânta Sfintelor, unde a stat până la vârsta de 15 ani.

Primele informații despre acest eveniment din viața Maicii Domnului au fost consemnate în secolul al II-lea în „Evanghelia lui Iacov”, o scriere aprocrifă, adică o evanghelie necanonică. În raport cu alte sărbători împărătești, aceasta nu este foarte veche. Creștinătatea răsăriteană a început să prăznuiască acest eveniment, pentru prima dată, în secolul al VIII-lea, la Constantinopol, în Apus, însă, la nivel general, ea a fost introdusă abia la sfârșitul secolului al XIV-lea.

Sărbătoarea este prăznuită în 21 noiembrie, pe stil vechi 4 decembrie, deoarece în această zi, în anul 543, la ordinul împăratului bizantin Justinian cel Mare a început zidirea, lângă Templul din Ierusalim, a bisericii închinată Sfintei Fecioare, care, spre deosebire de una mai veche, a fost numită biserica Sfânta Maria „cea nouă”.

Pentru ca bucuria sărbătorii Intrarea Maicii Domnului în Biserică să nu fie umbrită de post, Biserica a rânduit ca, în această zi, să fie dezlegare la pește.