Creștinii ortodocși de stil vechi prăznuiesc azi Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul

Creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc astăzi, 7 iulie, Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul numit și „Înaintemergătorul” pentru că a vestit venirea lui Isus Hristos. După Fecioara Maria, prorocul Ioan este al doilea sfânt, cel mai venerat de creștini.

Biserica Ortodoxă serbează de obicei ziua morţii sfinţilor. Numai Maica Domnului şi Sfântul Ioan Botezatorul fac excepţie de la această regulă; ei au privilegiul de a li se sărbători atât zămislirea şi naşterea, cât şi alte evenimente din viaţa lor (ca Bunavestire, Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul).

Sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul are un temei biblic, pentru că evenimentul amintit este consemnat de Sfântul Evanghelist Luca cu amănunte în Evanghelia Sa. Naşterea aceasta a avut loc cu şase luni înainte de cea a Domnului lisus Hristos. Sărbătoarea apare atestată documentar în secolele IV-V, când se fixează definitiv şi data Crăciunului.

Sfântul Ioan este una din figurile centrale ale creștinismului, predicator şi botezător pe malurile râului Iordan, fiind considerat de biserică ultimul proroc al Vechiului Testament şi primul Sfânt din Noul Testament. El este menţionat în cărţile sfinte ca cel care a avut rolul de a pregăti oamenii pentru primirea Fiului lui Dumnezeu. Părinţii lui sunt preotul Zaharia şi Elisabeta, care erau rude cu părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana.

Ioan s-a născut în cetatea Orini, actuala localitate Ein Karem, la vest de Ierusalim, cu şase luni înaintea naşterii lui Iisus, şi a crescut într-un sat de munte, la 60 km de Ierusalim. Părinţii săi au murit foate curând după naşterea sa, iar copilul, rămas orfan, a fost îngrijit, un timp, de o rudenie. Pe la vârsta de 10 ani, Ioan s-a retras în deşertul Bethabara, unde a petrecut în rugăciune şi meditaţie timp de 20 ani. Se îmbrăca sumar, în haină de păr de cămilă, umbla desculţ, se hrănea cu lăcuste, miere sălbatică şi muguri de copaci, devenind modelul şi prototipul pustnicilor de mai târziu.

După Botezul Domnului, Sfântul Ioan Botezătorul a fost întemnițat de regele Irod al Galileei. La un ospăț prilejuit de sărbătorirea zilei de naștere, Irod a poruncit tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soția fratelui său. În ura ei de moarte, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase și plăcuse oaspeților și îndeosebi lui Irod, să ceară capul Botezătorului ca răsplată. Pentru că se temea că Botezătorul ar putea învia dacă trupul ar fi fost îngropat alături de cap, Irod nu a dat ucenicilor decât trupul sfântului, care a fost îngropat în Sevastia, în timp ce capul său a fost îngropat de Irodiada în curtea sa, la mare adâncime.

Biserica a închinat Sfântului Ioan Botezătorul șase sărbători: Zămislirea – 23 septembrie/6 octombrie, Nașterea – 24 iunie/7 iulie, Soborul – 7/20 ianuarie, Tăierea capului – 29 august/11 septembrie, prima și a doua aflare a capului – 24 februarie/8 martie, a treia aflare a capului – 25 mai/7 iunie.

Ion este cel mai popular nume de bărbat în Republica Moldova și România. Datele Agenției pentru Servicii Publice de la Chișinău arată că în R. Moldova peste 100 de mii de bărbați și băieți poartă numele Ion, iar aproximativ 55 de mii sunt Ivan. De asemenea, 701 sunt Ioan, iar 383 sunt scriși în acte Ionel. Aproximativ 5400 de femei și fete poartă numele Ionela, iar 4265 – Ioana. Sunt și 470 de femei care poartă numele de Ivana.