Creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc azi Buna Vestire

Creştinii ortodocşi care țin calendarul neîndreptat prăznuiesc astăzi Buna Vestire, numită în popor și Blagoveștenia. Sărbătoarea marchează momentul în care Arhanghelul Gavriil îi spune Fecioarei Maria că a fost aleasă să-L nască pe Mântuitorul Iisus Hristos.

Buna Vestire este cea mai veche sărbătoare închinată Maicii Domnului, care a început să fie prăznuită de creștinii din Răsărit încă de la mijlocul secolului al V-lea. În Apus, sărbătoarea a fost introdusă ca una locală la sfârșitul secolului al VII-lea, iar pe data de 25 martie s-a generalizat abia în secolul al XI-lea.

Sărbătoarea are o dată fixă şi marchează exact nouă luni până la Crăciun, ziua în care Maria îl va naşte pe Iisus. Pentru ortodocșii care respectă calendarul îndreptat, Blagoveștenia este prăznuită pe 25 martie și pică mereu în Postul Paștelui. Pentru ortodocșii de stil vechi, însă, sărbătoarea poate pica și în Săptămâna Paștelui sau chiar de Învierea Nașterii Domnului, atunci când Paștele este sărbătorit cel mai devreme.

De asemenea, în această zi, enoriașii au dezlegare la Pește, așa cum va fi și de Florii, sărbătoare care nu are o dată fixă și este prăznuită cu o săptămână înaintea Învierii Domnului.

Cultul Fecioarei Maria s-a dezvoltat în special după acordarea libetăţii pentru creştini de către împăratul Constantin cel Mare. Sinodul al III-lea Ecumenic, organizat la Efes în 431, a condamnat erezia nestoriană, care diminua rolul Maicii Domnului, şi a recunoscut cele două atribute ale Sfintei Maria: meritul de a-L fi născut pe Fiul lui Dumnezeu şi faptul de a fi pururea fecioară. Ca o urmare firească, Biserica a rânduit sărbători în cinstea Maicii Domnului, iar una dintre cele mai cunoscute este Buna Vestire, care se prăznuieşte în fiecare an pe 25 martie/7 aprilie.