Ajunul Sfântului Vasile sau a Anului Nou pe vechi. În multe localități urătorii pornesc pe la case cu Plugușorul

Creștinii ortodocși de stil vechi din spațiul românesc, dar și din unele țări balcanice, vestesc azi prin urături Anul Nou. În Republica Moldova, pentru mulți este Ajunul Sfântului Vasile, unul dintre cei mai importanți părinți ai Bisericii Ortodoxe.

De seara dintre ani sunt legate multe tradiţii şi obiceiuri populare românești. Astfel, conform calendarului neîndreptat, în seara de 13 ianuarie, după ce apune soarele, cete de urători, în funcție de zone, vor porni cu „Pluguşorul”, cu „Capra”, cu „Malanca” sau cu „Ursul”. Seara este sărbătorită cu urări și petreceri, Sfântul Vasile fiind considerat și păzitorul de duhuri rele.

De asemenea, azi e și ultima zi când sunt pregătite bucatele pentru masa de Anul Nou, adică de Sfântul Vasile Cel Mare.

Pe lângă aceste obiceiuri populare, ortodocșii de stil vechi sunt îndemnați să cugete și asupra însemnătății acestui vrednic episcop și mare figură a creștinătății răsăritene, care este cinstit pe 1/14 ianuarie, zi în care a murit în anul 379, la vârsta de 49 de ani. În biserici are loc tradiționala Slujbă a Privegherii În ajunul măritei sărbători a Tăierii împrejur cea după Trup a Domnului Iisus Hristos și a cinstirii Sfântului Vasile cel Mare.

De asemenea, în dimineața de 14 ianuarie, copiii și adulții vor merge deja cu semănatul sau cu Sorcova, aruncând cu boabe de grâu, porumb, ovăz. Semințele care cad în curte, prin ocoalele vitelor sau locuință simbolizează credința într-un an mai prosper și o roadă bogată.