Curtea Constituțională limitează atribuțiile Autonomiei Găgăuze în numirea unor șefi de instituții

Autoritățile din Găgăuzia nu vor mai putea avea un rol în numirea șefului poliției din autonomie, a conducerii direcției regionale a Serviciului de Informații și Securitate și a Direcției Justiție, iar Adunarea Populară nu va mai decide asupra componenței comisii electorale din regiune. Curtea Constituțională a admis sesizarea Ministerului Justiției și a declarat neconstituționale mai multe prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei și din Codul Electoral.

Totodată, Înalta Curte a respins ca inadmisibilă sesizarea depusă de Adunarea Populară a Găgăuziei. Decizia a fost pronunțată joi, după ce cu o zi înainte au avut loc pledoariile finale ale părților.

În motivarea prezentată în ședință, Curtea a subliniat că Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei rămâne o lege organică și continuă să reprezinte fundamentul autonomiei regiunii, însă prevederile acesteia trebuie să respecte Constituția și nu pot limita competențele autorităților publice centrale sau crea mecanisme prin care exercitarea acestora să depindă de acordul autorităților autonomiei.

Sesizarea Ministerului Justiției a vizat normele care ofereau Adunării Populare și bașcanului un rol în constituirea autorității electorale din autonomie și în procedurile de numire a șefilor structurilor teritoriale ale Poliției, SIS și Direcției Justiție.

În timpul dezbaterilor, secretarul de stat al Ministerului Justiției, Mihai Gheorghieș, a susținut că demersul nu urmărește limitarea autonomiei Găgăuziei, ci eliminarea unor mecanisme care condiționează exercitarea atribuțiilor autorităților centrale. Potrivit acestuia, consultarea și cooperarea dintre Chișinău și Comrat sunt compatibile cu Constituția, însă acordul obligatoriu sau dreptul de a propune candidați pentru funcții publice transformă competențele autorităților statului în atribuții dependente de decizia autorităților regionale.

De cealaltă parte, avocatul Adunării Populare a Găgăuziei, Iurie Mărgineanu, a argumentat că prevederile contestate nu transferă competențe decizionale către autonomie, întrucât numirea și revocarea conducătorilor structurilor respective rămân în atribuția exclusivă a autorităților centrale, iar rolul Adunării Populare și al bașcanului este unul consultativ, limitat la propunerea candidaților.

Prin hotărârea pronunțată, Curtea Constituțională a admis sesizarea Ministerului Justiției și a respins ca inadmisibilă cererea formulată de Adunarea Populară, stabilind că mecanismele contestate contravin prevederilor Constituției privind organizarea autorităților publice și exercitarea competențelor statului.