DOC | „Republica Moldova”, nu „Moldova”! Un europarlamentar român atrage atenția UE asupra denumirii corecte a statului dintre Prut și Nistru

Substituirea denumirii oficiale a statului post-sovietic Republica Moldova cu denumirea istorică și geografică Moldova creează confuzie și generează temeri privind alinierea instituțiilor europene la clișeele propagandei Kremlinului. Observația aparține europarlamentarului român Șerban-Dimitrie Sturdza, care explică, într-o scrisoare amplă, adresată Comisarului european pentru Vecinătate și Extindere, Marta Kos, în ce constau diferențele de nuanță și de ce diplomația europeană ar trebui să țină cont de ele, în adresările publice și documentele oficiale.

Europarlamentarul român subliniază că acest subiect este unul de maximă sensibilitate pentru națiunea română și constată cu îngrijorare utilizarea la nivelul unor instituții europene, atunci când este vorba despre Republica Moldova, a unei denumiri diferite de denumirea oficială și corectă a acestui stat.

„Denumirea oficială și corectă a Republicii Moldova este substituită, deliberat sau involuntar, în unele acte ale instituțiilor europene cu o denumire incorectă, a unui stat inexistent în prezent, și anume: Moldova, termen istoric și geografic foarte precis, care face parte inseparabilă din patrimoniul cultural, istoric și identitar al statului național și unitar român și desemnează o parte teritorială importantă din interiorul actualelor frontiere ale României, implicit din cuprinsul UE”, menționează Șerban-Dimitrie Sturdza.

Potrivit lui, simpla utilizare în actele juridice ale instituțiilor europene a altei denumiri decât cea oficială și corectă a statului post-sovietic Republica Moldova cuprinde un imens potențial provocator, fiind susceptibilă de manipulare prin limbaj.

„Exprim opinia că substituirea denumirii oficiale a Republicii Moldova, în actele juridice oficiale ale instituțiilor europene, cu termenul istoric și geografic Moldova este interpretabilă ca sugerând modificări de frontiere și justificând pretenții teritoriale asupra României, succesorul de drept al statului Moldova (1359-1859). Aceasta în timp ce Republica Moldova, apărută în 1991 într-un teritoriu românesc anexat de URSS, nu este succesor de drept al statului Moldova. În accepția tratatelor în vigoare, Republica Moldova este „succesor local și în parte al fostei URSS”, chiar dacă identitatea majorității populației acestui stat este una românească”, își continuă argumentarea eurodeputatul.

El mai subliniază că nu există nicio premisă logică, obiectivă sau juridică pentru ca instituțiile europene să recurgă, în actele lor oficiale, asemenea propagandei ruse, la o astfel de substituire terminologică cu un uriaș potențial de manipulare.

„Sub aspect geografic raportul dintre Republica Moldova și Moldova, ca state distincte, este ca între parte și întreg. Așadar, Moldova nu este Republica Moldova, după cum nici Republica Moldova nu este Moldova. Asistăm la un caz concret în care corectitudinea politică se impune.

Doresc să precizez că am fost contactat de mulți cetățeni ai României și ai Republicii Moldova care ne-au transmis consternarea și protestul lor în legătură cu faptul pe care îl găsim deosebit de grav al substituirii denumirii oficiale a Republicii Moldova cu termenul istoric și geografic Moldova, la unison cu propaganda antiromânească și antieuropeană a Federației Ruse, cum că statul post-sovietic Republica Moldova apărut în 1991 ar fi identic cu Moldova, stat medieval existent între 1359 și 1859 și al cărui succesor de drept este România”, a adăugat Sturdza.

Așadar, notează el, Moldova, distinctă de Republica Moldova, este parte inseparabilă a României și a UE, în timp ce Republica Moldova este unul dintre noile state post-sovietice având statutul oficial de candidat la aderare la UE. Mai mult, el atrage atenția că autoritățile Federației Ruse și propaganda rusă întrețin voit confuzia dintre denumirea Republica Moldova și termenul istoric și geografic Moldova, alimentând astfel pretenții teritoriale față de România, stat membru al UE.

„La 17 ianuarie 2017 președintele rus Vladimir Putin i-a făcut cadou președintelui pro-rus de atunci al Republicii Moldova, Igor Dodon, aflat în vizită oficială la Moscova, o harta a Principatului medieval Moldova. Mulțumindu-i lui Putin pentru gestul său încărcat de semnificații simbolice pe planul geopoliticii din regiune, Dodon a declarat pentru agențiile de presă de la Moscova că „jumătate din teritoriul actual al României este moldovenesc” și, exprimându-și regretul că Rusia nu a anexat în 1812 întreaga Moldovă istorică, ci doar partea ei de răsărit, a adăugat că „dacă Imperiul Rus nu s-ar fi oprit la Prut, am fi avut acum o Moldovă întregită”. În context, președintele antieuropean a subliniat dorința să de a anula Acordul de Asociere al Republicii Moldova cu EU dacă Partidul Socialiștilor va câștiga alegerile parlamentare din 2018”, se spune în scrisoare.

În același context, europarlamentarul român îi amintește comisarului european un caz similar, legat de disputa aprigă între Republica Elenă (Grecia) și Republica Macedonia de Nord, care a marcat relațiile dintre cele două state timp 27 de ani, și după soluționarea acestei dispute a devenit posibilă deblocarea procedurilor de aderare a Republicii Macedonia de Nord la UE și NATO.

„Din perspectiva celor arătate mai sus, am fi deosebit de recunoscători dacă ați putea ține cont pe viitor de observațiile cuprinse în prezenta adresă-sesizare, evitând, atât în actele oficiale, cât și în discursul public, substituirea denumirii oficiale și corecte a Republicii Moldova (abreviat RM) cu termenul istoric și geografic consacrat Moldova, care desemnează în prezent o regiune istorică a unui stat membru al UE: România, singura succesoare de drept a Principatului medieval Moldova”, concluzionează europarlamentarul român.