EDITORIAL | Când Pekinul nu-i Puhoi, iar mandarina nu-i doar un fruct. Încă o dată despre starea diplomației de pe Bîc

Pentru că e aproape total străin limbilor străine, proaspătul ambasador al Republicii Moldova în China, Petru Frunze, un om care nu a lucrat nicio zi în serviciul diplomatic, cu zero experiență în acest domeniu, prima întrevedere la Beijing a avut-o cu ambasadorul României în China. Așa e când te duci în China și știi doar româna și engleza „cu dicționarul” – te întâlnești cu cineva cu care te poți înțelege și poți schimba câteva cuvinte. 

Nu spun că domnul ambasador va tăia doar frunze la câini în China sau, ca să păstrăm zona geografică – vlăstare de bambus urșilor Panda, și nici nu spun că întâlnirea cu ambasadorul României nu era indicată. Totuși, totul pare atât de caraghios, amuzant și trist deopotrivă.

Diplomația este una dintre puținele profesii unde experiența contează enorm. Totuși, în cazul nostru, ambasador în China ajunge un om care nu a lucrat niciodată în sistemul diplomatic. Să fie clar, problema nu este doar domnul ambasador, ci faptul că diplomația moldovenească este tratată ca o recompensă politică, nu ca o meserie importantă. 

De aceea, nu știu ce așteptări să avem de la ambasadorul Petru Frunze, dar cred că nu trebuie să ne facem prea mari iluzii, pentru că un om nepotrivit într-o funcție atât de importantă nu are cum să livreze rezultate. Sper să mă înșel, tare sper, însă oricât de bun primar de Puhoi ar fi fost, Pekinul nu-i Puhoi, așa cum Petru Frunze nu e diplomat. Punct. 

În rest, îi urăm vacanță frumoasă domului ambasador și îl rugăm să ne trimită câte o ilustrată, din când în când, cu Marele Zid Chinezesc. Și o urare de sănătate în mandarină. 

P.S. Domnule ambasador, mandarina-i nu fructul acela pe care îl mâncăm de Revelion, ci limba aia pe care trebuia s-o cunoașteți măcar o țâră când ați ales să fiți ambasador în acest colos economic mondial.