EDITORIAL | De ce doar Șor câștigă, iar toți ceilalți pierd? Răspunsul îl găsiți la prima lecție de politologie

Nicolae FEDERIUC

Cel mai amuzant este să asculți „argumentele” experților, politologilor, analiștilor, …iștilor, …iștilor și activiștilor din internet și din afara lui, care explică „fenomenul Șor” și imposibilitatea de a-l opri „pe căi legale” prin faptul că acesta „a furat miliardul”, respectiv are miliarde, iar din această cauză, n-ai cum să-l oprești decât cu tunul.

Altfel spus, bagă bani cu nemiluita în proiectul lui socio-politic și-l corupe pe săracul electorat moldav, care nu crede în valori, nici măcar europene, ci doar în propriul buzunar și gâtlej.

Mai nou, o parte mai răsărită (a nu se confunda cu semințele de Floarea-Soarelui și nici cu punctul cardinal „Moscova”) a numărat anii de când se tot rostogolește acest „argument”, a adunat și împărțit, iar rezultatul i-a arătat că un miliard e puțin totuși, n-ar fi avea capacitate destulă să acopere întreaga „investiție criminală”.

Așa că „răsărita” despre care vorbesc a mai scos din mânecă un Joker: Șor corupe electoratul coruptibil nu doar din miliardul furat, dar și din banii primiți în valută și criptovalută tocmai de la Moscova, pe care îi strecoară abil prin breșele de securitate existente și prin crăpăturile din legislația noastră interbelică, concepută pentru vremuri de pace, adică neadaptată la războiul televizat hibrid.

Așadar, argumentul e beton și n-are nevoie de argumente suplimentare. „Sorry, dear partners, pardon, monsieur Macron, s’ne scuzați, dragi frați, de dincolo și pretudindeni, dar democrația voastră nu se pupă cu războiul nostru hibrid și teleghidat, așa că suntem nevoiți să folosim metode netradiționale, în buna noastră tradiție (geo)politică”. „Ok, Ok, dear Maia”, răspund în cor ambasadele acreditate și cele neacreditate. Iar ca urmare, avem ceea ce avem. 

Doar că nici armele neconvenționale nu ajută, nu vedeți? Oricâte capete ale balaurului ai tăia, în loc cresc imediat altele… și așa la nesfârșit, încât și-ar ieși din minți până și Făt-Frumos, cu Ileana Cosânzeana la pachet.

Ați văzut cum și-a făcut Șor primar la Orhei, în mai puțin de două ceasuri?! Cred că, dacă n-ar fi fost război, merita Premiul Nobel pentru măiestrie… electorală și ar fi intrat în Cartea Recordurilor, la capitolul „cel mai abil creator de primari din toate timpurile”.

Asta cum o explicați, dragi …iști? Tot prin mâna plină de bani a Moscovei și miliardele din miliardul furat? Sau mai e totuși ceva la mijloc?

Haideți să vă explic eu, țărănește, în limbaj simplu, ca tabla de răsărită.

Șor vă fentează pe toți nu doar pentru că are bani. Bani au și… alții, dar iată că nu reușesc să-l întreacă. De instrumente de „educare civică și politică”, prin metodă teleghidată, a electoratului ușor manipulabil nici nu vorbesc – Șor e mic copil pe lângă adversarii săi de pe câmpul de luptă al războiului hibrid. Cum dar reușește să convingă, în mai puțin de două ceasuri, mii sau chiar zeci de mii de răzeși din una dintre cele mai proeuropene urbe a Basarabiei Moldave? Domnilor …iști, aveți cuvântul!

Păi iată cum stă treaba: pe lângă „miliard” și „crăpături financiar-legislative”, Șor mai apelează la o șmecherie – respectă o regulă elementară, pe care o cunosc toți, fără excepție, dar nimeni altcineva nu ține cont de ea. Regula aceasta se învață la prima lecție la clubul tânărului politician și constă în următoarea idee: campania electorală începe a doua zi după încheierea alegerilor.

„Aaaa, ce banal!”, îmi vor zice acuș cei care au citit atent până aici, crezând că vor descoperi America. Nimic banal, monșer, explicația e simplă, ca „bună ziua” și „bonjour”: degeaba știi regula, dacă n-o aplici. Dar Șor o aplică, de aceea, vă are pe toți.

PERCEPȚIA e cea care aduce voturi, nu altceva, iar el muncește pe rupte, tot timpul, să creeze anume percepția că acolo unde-i el e mai bine decât acolo unde nu-i. Iar omul a fost mereu tentat să meargă acolo unde-i bine, chiar dacă știe de când lumea că bine-i acolo unde el nu-i (în rusă sună mai cursiv zicala).

Altfel spus, Șor face tot timpul ceea ce voi faceți doar în campania electorală – creează percepții. De luni până duminică, inclusiv sau mai ales în zilele de sărbătoare.

De aceea, în campania electorală el și echipa lui nu obosesc, spre deosebire de voi, pentru că-s deprinși cu munca asta. O fac deja din reflex, respectiv, nu-i mare lucru să se mobilizeze, când trebuie, cum au făcut în cele două ceasuri la Orhei. Două ceasuri! Atât a durat campania electorală forțată a lui Șor, nu două luni, ca în cazul celorlalți. Ceea ce pentru voi e efort, pentru ei e rutină, simplu.

Așa că, odihnă plăcută, dragi politicieni, piariști și ambasade! Până la următoarea campanie electorală.

Apropo, nu uitați de războiul hibrid și de breșele despre care vorbeam!