
Am citit dimineață o nouă știre mondenă, din categoria despre nimic și despre toate. Cică stă întredeschis și e gata să se deschidă cu totul (de zici că naștem degrabă) un nou cluster de negocieri cu UE – cel cu numărul șase: „Relații externe”.
Știrile astea nu mai mișcă pe nimeni și nu au nicio valoare informațională concretă. Ele au doar un singur scop – să țină vie flacără europeană, care e tot mai mică și pâlpâie timid ca un muc de lumânare uitat într-un colț de masă.
Noi avem șase clustere și, respectiv, ar trebui să avem, în total, 12 știri: când se deschid și când se închid. Punct.
Această situație mi-a amintit de bancul cu Maria, care-l tachinează pe bărbatu-său Ion, întrebându-l dacă o mai iubește. La care Ion i-o taie scurt: „Ți-am spus o dată că te iubesc, când ne-am luat. Dacă se schimbă ceva între timp, te anunț!”
Așadar, să revenim la clustere: deschideți-le, închideți-le și dacă se se schimbă între timp ceva, anunțați-ne. Pentru că în tot acest vacarm informațional, plin de scandaluri, demisii, demiteri, milioane furate zilnic de la oameni, salarii nesimțite și boroboațe ale verișoarelor, știrile despre clusterele întredeschise arată cel puțin caraghios.