Plecarea lui Spînu din Guvern și chiar din PAS, partidul pe care l-a gestionat la propriu în toți acești ani, este, fără îndoială, o noutate importantă. Se pare că decizia i-a luat prin surprindere chiar și pe fruntașii PAS-iști, care sunt extrem de rezervați în declarații și nimeni nu îndrăznește să o salute sau să o justifice cumva. Tac și așteaptă încordați ce va urma.
E vorba despre o combinație deșteaptă sau, cu adevărat, încep epurările deja și în propria ogradă? Este o decizie „suverană” sau impusă din exterior? Ce va face Spînu mai departe, se va retrage definitiv sau se va regrupa și va porni război contra celor care l-au „sacrificat”? I s-au dat sau nu garanții de securitate? Cum va proceda, în cazul în care va fi persecutat, va accepta să se scufunde singur sau se va agăța de poala celor pe care și i-a ținut aproape și i-a „motivat” să-l acopere atunci când apar probleme?
În acest moment, necunoscutele sunt cu mult mai multe decât cunoscutele, iar încordarea este explicabilă. Căci, dacă „Lăpușneanu” a acceptat, pe bune, să dea mulțimii „capul lui Moțoc”, atunci treaba-i serioasă.
Un lucru cert este însă că bumerangul se întoarce, așa cum e firesc. PAS și Maia Sandu implicit au ajuns victime ale propriei „reforme” judiciare, după ce au înlocuit justiția reală cu cea iluzorie. Altfel spus, justiția televizată, care se bazează strict pe percepții induse și pe care au practicat-o ani la rând, atât în opoziție, cât și fiind la putere, le-a înfipt acum tăișul în propriul corp.
Dacă este sau nu vinovat Andrei Spînu de toate relele care i se impută chiar nu mai contează. Gloata a fost obișnuită să fie hrănită cu „carne vie”, să asiste la execuții publice fără judecată, prin urmare, să încerci acum să-l aperi pe Spînu, invocând „lipsa probelor”, este naiv și infantil. Dimpotrivă, orice aluzie la așa ceva îi face automat complici, la nivel de percepții, pe cei care invocă asemenea argumente. A se vedea reacția publicului la tentativa recentă a lui Igor Grosu, președintele formal al PAS, de a-l spăla pe Spînu de păcate, sub același pretext – lipsa probelor. Nu funcționează, băieți!
Pe de altă parte, este evident că votul de blam de la referendum și prezidențiale i-a scuturat binișor pe infatuații de la guvernare și i-a coborât nițel cu picioarele pe pământ. Vin parlamentarele, iar ei nu mai au mesaje de campanie, după ce au terfelit deja și „integrarea europeană”, iar geopolitica, ultima redută în care s-a mai putut ascunde în acest ultim ciclu electoral, capătă cu totul alte forme, după victoria lui Trump. Dar chiar și fără asta, după „oamenii buni” și „echipa Europa”, este nevoie de altceva, dacă vrei să rămâi pe cal și la parlamentare.
Iar la parlamentare deja nu mai luptă „mesia”, ci „apostolii”, iar ei sunt varză toți. Așa că singura strategie înțeleaptă acum ar fi să se curețe urgent de „balast” și să cupleze la garnitura partidului niște locomotive capabile să-l tragă mai departe. Igor Grosu nu de Spînu ar trebui să-și facă griji, ci de propria persoană, pentru că el însuși este o pată unsuroasă pe caftanul guvernării. Și nu doar Grosu. La PAS astăzi toate vârfurile de lance sunt tocite, prin urmare, la război cu ele nu te duci.
Vor găsi cu cine să-i înlocuiască? Bună întrebare. Și ce vor face cu cei înlăturați, vor putea satisface și îmblânzi mulțimea, fără să-i arunce niște „carne”? Iarăși o întrebare interesantă. Și ultima: va fi în stare opoziția extraparlamentară, zis proeuropeană, să profite de incertitudinea din interiorul PAS și să provoace fiara să se automutileze, astfel încât să-și facă și ea loc pe terenul de vânătoare? Vom vedea.
Spînu ne-a spus că, mai departe, vrea „să-și caute de viața lui”. Doar că el uită sau se face că uită că propria viață nu-i mai aparține deja doar lui și nu va putea face ce vrea cu ea. În politică nu merge așa, când joci roluri principale. Spînu a ajuns și el un „fenomen”, care cuprinde mult mai mult decât un simplu individ. E organism social multicelular. Așa că nu-i chiar simplu să plece, pur și simplu, nici dacă-i sincer în ceea ce spune.
Să vedem ce va urma. Timp e foarte puțin, au mai rămas zile numărate până la Crăciun și Revelion, iar la noi se spune că, după cum întâlnești Anul Nou, așa va fi tot anul. Prin urmare, dacă nu vor face ei meniul pentru masa de sărbătoare, îl vor face alții. Dacă mai sunt alții, că nici asta nu-i clar încă.
