România mai acordă 10 milioane pentru dezvoltarea satelor din Republica Moldova. Accentuez „mai acordă”, deoarece și până acum a alocat sume importante în același scop, care au acoperit în proporție covârșitoare bugetul așa-numitului program guvernamental „Satul European”. Doar că puțini cunosc aceste lucruri, din cauza „micilor” confuzii de ordin semantic, care, involuntar, fac trimitere la ceva mult mai general, la un spațiu cumva abstract.
Admit că cei care au conceput programul și i-au dat denumirea generică de „Satul European” s-au referit la modelul de modernizare, nu la sursa de finanțare. Sensul a fost însă inversat de către guvernarea noastră, care a pedalat insistent pe ideea că banii pentru transformarea „satelor moldovenești” în „sate europene” vin de la „contribuabilul european”, prin urmare, corect ar fi ca și beneficiarii, la rândul lor, să fie „proeuropeni”.
Mai corect ar fi fost însă să spună așa cum este – că banii vin în cea mai mare parte de la „contribuabilul român”, nu „european”, chiar dacă și românii sunt europeni prin definiție. Doar că, în acest caz, ar fi trebuit să le ceară primarilor să fie „proromâni”, mai grabă, decât „proeuropeni”, ca să poată beneficia de acești bani, dacă pornim de la logica PAS. Un detaliu mic care contează, zic eu.
Bănuiesc că cei din România observă aceste nuanțe. Iar cea mai sigură soluție, în acest caz, după ce au mai scos din fondul lor de rezervă (din buzunarul contribuabilului român adică) alte 10 milioane de euro, să nu mai dea acești bani guvernării PAS, ci direct potențialilor beneficiari. Adică să-și facă facă propriul program și să-l denumească așa cum este mai corect, adică „Satul Românesc”, care ar putea, de ce nu, să meargă chiar și în paralel cu „Satul European” al PAS.
Așa ar putea să umble puțin și la criteriile de „selecție”, despre care vorbeam mai sus. Ca să nu mai existe confuzie!
