
Estonia își propune să restrângă eligibilitatea la vot la alegerile locale pentru a exclude cetățenii ruși și belaruși, ca parte a eforturilor de a contracara influența rusă, a declarat prim-ministrul estonian Kristen Michal.
„Astăzi, am convenit în cadrul consiliului de coaliție că recomandăm modificarea constituției cât mai curând posibil, astfel încât cetățenii țărilor agresor să nu mai fie decidenți în alegerile locale,” a declarat Michal, într-un interviu acordat, luni, postului de televiziune de stat ERR.
Estonia, cu o populație de 1,3 milioane de locuitori, are o minoritate etnică rusă de aproximativ 296.000 de persoane, dintre care se estimează că 80.000 dețin cetățenie rusă. De asemenea, Estonia găzduiește și 3.000 de cetățeni belaruși.
În perspectiva alegerilor locale programate pentru octombrie 2025, rezidenții cu cetățenie străină sunt în prezent autorizați să participe. Modificările propuse ar limita acest drept la cetățenii țărilor NATO, Uniunii Europene și a câtorva alte țări, excluzând Rusia și Belarus.
Pentru a fi adoptat, amendamentul trebuie să treacă prin parlament cu sprijinul unei majorități constituționale, să primească semnătura președintelui și, probabil, să obțină aprobarea unei instanțe, deoarece se așteaptă provocări legale.
Rezidenții permanenți ai țării baltice au în prezent un drept constituțional de a vota în alegerile locale din circumscripția în care locuiesc.
Diverse partide politice estoniene, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, au propus excluderea rușilor și belarușilor, și uneori a persoanelor apatride care trăiesc în Estonia, din alegeri, temându-se de interferența străină.
Coaliția a declarat că speră să modifice constituția rapid „pentru ca cetățenii unui stat agresor și persoanele apatride să nu poată vota la alegerile municipale de anul viitor în luna octombrie,” a spus Helir-Valdor Seeder, liderul fracțiunii parlamentare Isamaa (Patria), într-un comunicat.
Proiectul de amendament ar putea fi finalizat în această săptămână.