
Uniunea Europeană analizează modificarea modului în care adoptă sancțiunile împotriva Rusiei, după ce Grecia a întârziat timp de mai multe săptămâni aprobarea celui de-al 21-lea pachet de măsuri pentru a obține o derogare în favoarea unei companii de transport maritim elene, relatează Financial Times, citând oficiali europeni.
Potrivit publicației, oficialii de la Bruxelles caută soluții pentru ca sancțiunile să fie aprobate mai rapid și în grupuri mai mici, în locul pachetelor ample negociate în prezent. Scopul este reducerea posibilității ca un stat membru să blocheze întregul proces pentru a obține concesii pe subiecte fără legătură cu restul măsurilor.
Discuțiile au fost declanșate după ce Atena a condiționat aprobarea noului pachet de sancțiuni de acordarea unei excepții pentru compania Dynagas, deținută de miliardarul grec George Prokopiou. Grecia a cerut ca navele companiei să poată continua transportul gazului natural lichefiat (GNL) rusesc către țări din afara Uniunii Europene.
Interdicția privind transportul GNL rusesc către state terțe fusese adoptată în octombrie 2025 și urma să intre în vigoare în ianuarie 2027.
Potrivit a trei oficiali europeni citați de Financial Times, după acest episod a început deja analiza unor noi proceduri care să limiteze folosirea dreptului de veto în negocierile privind sancțiunile.
Una dintre variantele aflate în discuție este adoptarea sancțiunilor individual sau în grupuri tematice restrânse, în locul unor pachete ample prezentate public ca măsuri unice.
„Acesta ar putea fi ultimul «pachet» de sancțiuni. Este foarte clar că această abordare nu mai funcționează”, a declarat unul dintre oficialii europeni citați de publicație.
Din februarie 2022, Uniunea Europeană a adoptat 21 de pachete de sancțiuni împotriva Rusiei, toate necesitând aprobarea unanimă a celor 27 de state membre.
Potrivit diplomaților implicați în negocieri, strategia Greciei a blocat temporar și alte măsuri importante, inclusiv restricții menite să reducă veniturile Rusiei din exporturile de petrol, înghețarea activelor a 94 de instituții financiare ruse și interzicerea tranzacțiilor cu alte 33 de bănci.
Mai mulți diplomați europeni au calificat tactica Atenei drept „scandaloasă”, unul dintre ei afirmând că „nu mai vrea să audă pe nimeni vorbind despre solidaritate”.
Autoritățile elene au susținut însă că interdicția privind transportul GNL rusesc a fost introdusă din eroare, că afectează în principal compania Dynagas și că avantajele economice ar urma să fie preluate de armatori din China sau din alte state din afara Uniunii Europene.
Comisia Europeană a refuzat să comenteze informațiile privind o eventuală schimbare a strategiei de adoptare a sancțiunilor, dar a subliniat că, după 21 de pachete aprobate de la începutul războiului, Rusia se află sub presiunea unui număr semnificativ de măsuri restrictive.