Now Reading: FOTO | 86 de ani de la cutremurul devastator din 1940. În Chișinău, seismul a ucis 78 de oameni și a distrus peste 170 de clădiri
- 01
FOTO | 86 de ani de la cutremurul devastator din 1940. În Chișinău, seismul a ucis 78 de oameni și a distrus peste 170 de clădiri
FOTO | 86 de ani de la cutremurul devastator din 1940. În Chișinău, seismul a ucis 78 de oameni și a distrus peste 170 de clădiri
Astăzi se împlinesc 86 de ani de la unul dintre cele mai devastatoare cutremure din România. Seismul produs în dimineața de 10 noiembrie 1940, în zona Vrancea, a avut o magnitudine de 7,7 și a provocat sute de victime și distrugeri masive. Chișinăul a fost printre orașele grav afectate. Cifrele oficiale arată că 78 de persoane și-au pierdut viața, iar aproximativ 2.800 de clădiri au fost avariate, dintre care 172 au fost distruse.
Cutremurul s-a produs la ora 03:39 și a durat aproximativ 45 de secunde, având loc la o adâncime de aproximativ 150 de kilometri. Seismul a fost cel mai puternic din secolul al XX-lea din România, din perspectiva energiei eliberate, și a fost resimțit pe o arie foarte largă, inclusiv la Moscova, Sankt Petersburg, Odesa, Istanbul, Atena și Marsilia.
În Chișinău, aflat atunci sub ocupație sovietică, distrugerile au fost considerabile. Potrivit datelor istorice, au fost afectate 2.795 de clădiri, dintre care 172 s-au prăbușit sau au fost distruse. Printre construcțiile grav avariate ori prăbușite s-au numărat Închisoarea Centrală și Muzeul Național. Bilanțul oficial indică 78 de morți în capitala Basarabiei.
În România, efectele seismului au fost la fel de dramatice. Bucureștiul a înregistrat aproximativ 140 de morți și 300 de răniți, după prăbușirea blocului Carlton, una dintre cele mai înalte clădiri din capitală la acea vreme. Imobilul, construit din beton armat și inaugurat în 1936, s-a prăbușit aproape în întregime, devenind prima catastrofă de acest fel provocată de un cutremur în Europa.
Cele mai mari distrugeri din țară au fost înregistrate însă în orașul Panciu, unde aproximativ 90% dintre construcții au fost afectate. Din cele 371 de case din zidărie, doar cinci au rămas în picioare. La Focșani și Mărășești, distrugerile au ajuns la aproximativ 70%. Au fost afectate și orașe precum Galați, Tecuci, Bârlad, Iași, Brăila și Buzău.
Bilanțul victimelor rămâne controversat. Cifrele oficiale menționează 593 de morți și 1.271 de răniți la nivel național, însă unele estimări istorice indică aproximativ 1.000 de persoane decedate și 4.000 de răniți. Informațiile despre amploarea dezastrului au fost cenzurate în perioada respectivă, iar bilanțul complet nu a fost niciodată stabilit cu certitudine. Unele date publicate ulterior indică și aproximativ 12.000 de persoane rămase fără locuințe.
Cutremurul din 1940 a fost precedat de mai multe seisme de intensitate mai mică, înregistrate în perioada octombrie-noiembrie. Unul dintre acestea, produs pe 22 octombrie, a avut magnitudinea de 6,5 și a provocat fisuri în pereții clădirilor și spargerea geamurilor. După șocul principal din 10 noiembrie au urmat aproape 40 de replici.
Seismul a provocat inclusiv modificări ale reliefului, în special în regiunile subcarpatice din Muntenia și Moldova, unde au fost semnalate alunecări de teren, fisuri, tasări și apariția unor izvoare temporare.
Cutremurul din 1940 a reprezentat și un prim semnal major de alarmă privind vulnerabilitatea construcțiilor în fața seismelor puternice. Mai multe clădiri înalte din București, avariate atunci și nereparate corespunzător, aveau să se prăbușească la cutremurul din 1977, printre acestea numărându-se blocurile Casata și Scala.
