FOTO | Mănăstirea Putna și-a sărbătorit Hramul. Se fac 560 de ani de la punerea pietrei de temelie a ctitoriei Sfântului Voievod Ștefan cel Mare

Mii de credincioși din România și de peste hotare au participat sâmbătă, 15 august, la hramul istoric al Mănăstirii Putna, sărbătorit de praznicul Adormirii Maicii Domnului. În acest an, manifestările au avut o semnificație aparte, fiind marcați 560 de ani de la punerea pietrei de temelie a ctitoriei Sfântului Voievod Ștefan cel Mare.

Sfânta Liturghie arhierească a fost săvârșită în incinta mănăstirii de un sobor de ierarhi, preoți și diaconi, condus de Înaltpreasfințitul Atanasie (Fahd), Mitropolit de Latakia, din Patriarhia Antiohiei. Alături de acesta au slujit Preasfințitul Ieronim, Episcopul Daciei Felix, și Preasfințitul Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

În cuvântul adresat credincioșilor, Mitropolitul Atanasie a vorbit despre rolul Maicii Domnului în viața creștinilor, subliniind că, în vremurile actuale, oamenii au „tot mai multă nevoie de Născătoarea de Dumnezeu”, pentru a înțelege chemarea și voia lui Dumnezeu.

La finalul slujbei, starețul Mănăstirii Putna, arhimandritul Melchisedec Velnic, a evocat moștenirea lăsată de Sfântul Ștefan cel Mare și de primele generații de monahi putneni, amintind că, timp de 560 de ani, candela rugăciunii și a jertfei a rămas aprinsă în acest loc. Obștea mănăstirii i-a oferit Mitropolitului Atanasie o Evanghelie în limba arabă și un album dedicat mănăstirilor bucovinene.

Adormirea Maicii Domnului este hramul istoric al Mănăstirii Putna, prima și cea mai cunoscută ctitorie monahală a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare. Construcția mănăstirii a început în anul 1466, iar biserica a fost sfințită în 1470. Putna avea să devină, de-a lungul secolelor, unul dintre cele mai importante centre duhovnicești, culturale și istorice ale românilor.

Manifestările din acest an se desfășoară în perioada 14–17 august și cuprind slujbe de priveghere, Sfinte Liturghii și pomenirea ctitorilor mănăstirii.

Pentru credincioșii veniți la Putna, au fost așezate spre închinare și sfintele moaște păstrate de mănăstire, între care cele ale Sfântului Ierarh Iacob Putneanul, unul dintre marii stareți și ulterior mitropolit al Moldovei, considerat al doilea mare ctitor al așezământului. Mănăstirea Putna este, în fiecare an, unul dintre principalele locuri de pelerinaj din România atât la 15 august, cât și la 2 iulie, de sărbătoarea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare.

Sărbătoarea continuă duminică, 16 august, când, după Sfânta Liturghie, este oficiat Parastasul ctitorilor Mănăstirii Putna. Soborul este condus, de asemenea, de Mitropolitul Atanasie de Latakia. În aceeași zi, de la ora 17:00, este programată sfințirea Bisericii „Acoperământul Maicii Domnului” de la metocul Mănăstirii Putna din Poiana Jiji, județul Suceava.

Mănăstirea Putna, locul în care își doarme somnul de veci Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, rămâne unul dintre cele mai puternice repere ale credinței și istoriei românești, fiind numită de Mihai Eminescu „Ierusalimul neamului românesc”.