
Franţa şi Germania au criticat modul de desfăşurare a scrutinului prezidenţial din Federaţia Rusă, organizat în perioada 15-17 martie, şi încheiat cu victoria previzibilă a preşedintelui în exerciţiu, Vladimir Putin.
Franţa a apreciat luni că nu au fost întrunite condiţiile pentru desfăşurarea unor alegeri libere, pluraliste şi democratice, scrie Agerpres.
De asemenea, şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, a afirmat că alegerile din Rusia nu au fost „alegeri veritabile”, într-o declaraţie făcută la Bruxelles, unde a sosit pentru reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, potrivit Reuters.
Aflat la putere de aproape un sfert de secol, preşedintele rus a fost reales pentru alţi şase ani la conducerea ţării, potrivit rezultatelor complete ale unor alegeri prezidenţiale desfăşurate în absenţa opoziţiei.
Diplomaţia franceză a menţionat în acest context şi moartea opozantului politic Aleksei Navalnîi „cu câteva săptămâni înaintea acestor alegeri, în special ca urmare a înăspririi condiţiilor sale de detenţie din partea autorităţilor ruse”.
Parisul şi-a exprimat de asemenea „regretul” că scrutinul prezidenţial din Rusia, desfăşurat timp de trei zile – de vineri până duminică – „s-a derulat fără observatori internaţionali imparţiali”.
În acelaşi timp, Franţa a „condamnat” organizarea de către Moscova a a alegerilor în teritoriile ucrainene temporar ocupate de Rusia din Crimeea, precum şi în o parte din regiunile ucrainene Doneţk şi Lugansk (est), Zaporojie şi Herson (sud), ultimele patru fiind controlate doar parţial de Rusia. Parisul consideră aceasta drept o nouă încălcare a dreptului internaţional şi a Cartei Naţiunilor Unite.