
Condițiile necesare pentru o posibilă încetare a focului între Rusia și Ucraina nu sunt așteptate mai devreme de primăvara anului 2027, chiar dacă negocierile mediate de Statele Unite ar putea fi reluate încă în această lună. Declarația a fost făcută de șeful Administrației Prezidențiale de la Kiev, Kirilo Budanov, într-un interviu pentru The New York Times.
Potrivit oficialului ucrainean, discuțiile cu partea rusă, facilitate de administrația președintelui american Donald Trump, ar putea fi reluate până la sfârșitul lunii septembrie, după alegerile parlamentare din Rusia și cu câteva săptămâni înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA.
Budanov consideră însă că un progres suficient pentru oprirea luptelor este puțin probabil în următoarele luni. Motivul invocat este că Rusia ar urma să încerce din nou, în timpul iernii, să exercite o presiune maximă asupra Ucrainei printr-o nouă campanie strategică de bombardamente asupra infrastructurii și orașelor ucrainene.
„Negocierile, mai devreme sau mai târziu, vor duce la ceva. Nu poți lupta toată viața”, a declarat Budanov.
Fost șef al Direcției Principale de Informații a Ministerului ucrainean al Apărării și unul dintre oficialii ucraineni considerați cei mai duri în raport cu Rusia, Budanov pledează în prezent deschis pentru găsirea unei soluții negociate.
„Sunt pregătit pentru orice pas care va pune capăt războiului”, dacă termenii sunt acceptabili pentru Ucraina, a declarat el pentru publicația americană.
Budanov susține că menținerea canalelor de comunicare cu Rusia este necesară chiar și în condițiile în care luptele continuă.
„Desigur, nu putem avea încredere unii în alții, pentru că suntem în război. Este logic și de înțeles. În același timp, ambele părți înțeleg că trebuie să caute o soluție. Războiul nu poate dura la nesfârșit”, a spus el.
Procesul diplomatic ar urma să înceapă cu o posibilă vizită la Kiev a emisarilor lui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner. Cei doi au efectuat până acum mai multe deplasări la Moscova și s-au întâlnit cu președintele Vladimir Putin, dar nu au vizitat încă Ucraina.
Potrivit The New York Times, la începutul acestui an, după o rundă de negocieri desfășurată la Geneva, delegația rusă le-ar fi propus negociatorilor ucraineni să continue discuțiile la Moscova, unde ar fi existat inclusiv posibilitatea unei întâlniri cu Vladimir Putin.
Pentru Budanov, propunerea era una deosebit de riscantă, în condițiile în care Rusia îl caută pentru acuzații de terorism formulate în perioada în care conducea serviciul de informații militare al Ucrainei.
Budanov susține însă că era dispus să ia în considerare inclusiv deplasarea la Moscova dacă aceasta ar fi putut contribui la încheierea războiului. Vizita nu a mai avut loc, iar negocierile au intrat ulterior în impas.
Potrivit lui Budanov, înainte de blocarea negocierilor, reprezentanții SUA, Rusiei și Ucrainei reușiseră să reducă un plan de pace format inițial din 20 de puncte la două probleme principale rămase fără soluție.
Prima vizează administrarea centralei de la Zaporojie, iar cea de-a doua – controlul asupra teritoriilor din Donbas pe care Ucraina încă le deține.
Discuțiile privesc, între altele, patru orașe de dimensiuni medii, grav afectate de război, precum și o întinsă zonă agricolă.
Budanov afirmă că, în timpul negocierilor de la Abu Dhabi, au fost analizate mai multe variante privind administrarea postbelică a zonelor disputate din Donbas. Printre ideile discutate s-ar fi numărat transferarea administrării către contractori militari privați, plasarea teritoriului sub autoritatea unui „Consiliu pentru Pace” asociat lui Trump sau crearea unor administrații civile comune ruso-ucrainene.
Șeful administrației prezidențiale susține că i-a recomandat președintelui Volodimir Zelenski să nu accepte niciun compromis prin care Rusia ar putea revendica oficial controlul asupra teritoriilor respective și să-și arboreze drapelul acolo.
În opinia lui Budanov, cedarea acestor zone ar oferi Moscovei pe cale diplomatică un câștig pe care armata rusă nu a reușit să-l obțină pe câmpul de luptă.
Budanov a dezvăluit și că a menținut în ultimii ani contacte directe cu amiralul Igor Kostiukov, șeful serviciului rus de informații militare GRU. Cei doi au negociat încă din 2022, cu medierea Turciei, inclusiv în privința deschiderii coridoarelor maritime din Marea Neagră pentru exporturile de cereale.
„De-a lungul anilor am reușit să realizăm multe lucruri, inclusiv în ceea ce privește prizonierii de război”, a spus Budanov.
Oficialul ucrainean a afirmat că a discutat în trecut și cu Evgheni Prigojin, fondatorul grupării de mercenari Wagner, contactele continuând până cu puțin timp înainte de rebeliunea Wagner împotriva Kremlinului din 2023.
Potrivit The New York Times, Budanov spune că unul dintre motivele principale pentru care a acceptat, în ianuarie 2026, funcția de șef al administrației prezidențiale a fost tocmai posibilitatea de a conduce negocierile privind încheierea războiului.
În pofida perspectivei reluării discuțiilor în septembrie, Budanov estimează că Rusia și Ucraina vor continua în lunile următoare confruntarea militară, ambele tabere încercând să-și îmbunătățească poziția înaintea unei eventuale înțelegeri.