GALERIE FOTO | Protestele care au schimbat istoria. 14 ani de la „Revoluția din 7 aprilie”

În urmă cu 14 ani, în ziua de 7 aprilie 2009, Chișinăul era zguduit de un eveniment social-politic major, care va fi denumit mai târziu „Revoluția din 7 aprilie” sau „Revoluția Twitter”.

Zeci de mii de tineri au ieșit atunci în stradă, în pentru a-și exprima nemulțumirea față de rezultatele alegerilor parlamentare, care au avut loc cu două zile înainte, în urma cărora, Partidul Comuniștilor, condus de Vladimir Voronin, a obținut o victorie categorică, care le asigura puterea pentru încă un mandat, al treilea la număr. Manifestația a degerat rapid în proteste violente, care au dus la devastarea Parlamentului și Președinției.

Totul a pornit în seara zilei de 6 aprilie, când, în urma unei campanii lansate pe rețelele de socializare, un grup de câteva sute de tineri s-au adunat la monumentul lui Ștefan cel Mare din centrul Chișinăului, cu lumânări în mâini, în semn de doliu față de soarta poporului, care urma să fie condus, în continuare, de comuniști. Numărul participanților la acțiune a început să crească rapid, astfel încât, a doua zi, centrul capitalei s-a umplut de manifestanți nemulțumiți.

Protestul, inițial pașnic, a degenerat în violențe, după ce unii manifestanți au început să arunce cu pietre și cărămizi în sediul Președinției. La scurt timp, totul s-a transformat în haos, iar mulțimea a scăpat de sub control, astfel încât, în doar câteva ore, atât Președinția cât și clădirea Parlamentului au fost distruse și devastate. În urma vandalismelor comise în cele două instituții de stat, a fost ars originalul Declarației de Independență.  

Haosul a durat până după miezul nopții, când forțele de ordine, după ce au așteptat ca mulțimea să se mai disperseze, au intervenit violent. Câțiva tineri, printre care și Valeriu Boboc, și-au pierdut viața în condiții neelucidate până azi. A doua zi, poliția, sub conducerea fostului ministrul de Interne, Gheorghe Papuc, a demarat o amplă operațiune de reținere a participanților la proteste, iar mulți tineri au fost molestați în secțiile de poliție și arestați fără judecată, fapt condamnat de comunitatea internațională.

Evenimentele din 7 aprilie au jucat un rol determinant în evoluțiile politice ulterioare. Deși PCRM obținuse 60 de mandate de deputat, nu-i ajungea un singur vot să aleagă președintele. Anume din cauza acelui „vot de aur”, tentativele de alegere a șefului statului au eșuat, fapt ce a dus la dizolvarea Parlamentului și declanșarea alegerilor anticipate. La scurt timp, Marian Lupu, care deținuse până atunci funcția de președinte al Parlamentului, a părăsit PCRM și a aderat la Partidul Democrat, condus de Dumitru Diacov, iar ruptura s-a dovedit a fi fatală pentru comuniști. La alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie, aceștia n-au mai reușit să ia majoritatea, iar puterea a fost preluată de coaliția formată din PLDM, PL, PDM și AMN, care au constituit „Alianța pentru Integrare Europeană”.

Deși au trecut 14 ani de atunci, dosarul 7 aprilie nu a mai fost elucidat și nu se cunoaște până azi cine a stat în spatele acestui eveniment. În plus, nimeni nu a fost, până acum, tras la răspundere pentru victimele și pagubele provocate.

Distribuie acest articol

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Urmărește ZIUA și pe...

Știrile ZIUA pe Telegram