Mănăstirea Putna, supranumită și Ierusalimul Neamului Românesc, locul unde-și doarme somnul de veci Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, ctitorul acestui important lăcaș de cult, își sărbătorește astăzi hramul. Sărbătoarea este închinată marelui praznic al Adormirii Maicii Domnului, celebrat, în calendarul îndreptat, în data 15 august.
Cu această ocazie, obștea mănăstirii a pregătit un program liturgic special, iar evenimentul atrage, de fiecare dată, mii de pelerini, din toate colțurile României, care vin aici să se roage și să se reculeagă.
Serviciul divin a început imediat după miezul nopții, cu Sfânta Liturghie de noapte săvârșită în biserica voievodală. De la ora 7 dimineața se citește Acatistul Adormirii Maicii Domnului, iar de la 8:30, începe Sfânta Liturghie arhierească.
Ulterior, la ora 17:00 va fi săvârșită Vecernia mică și Pavecernița, iar de la 19:00, va avea loc slujba de priveghere la pomenirea Sfinților Martiri Brâncoveni și a sfinților ctitori ai Mănăstirii Putna.
Mănăstirea Putna este prima mănăstire zidită de Ștefan cel Mare și a fost ridicată în urma victoriei de la Chilia asupra ungurilor, în 1465. Potrivit legendei, pentru ctitoria sa, voievodul a tras cu arcul dintr-un vârf de munte și a hotărât să înalțe biserica acolo unde a căzut săgeata. Lucrările au durat din 1466 până în 1469. În 1484, biserica a ars, dar a fost rezidită în perioada imediat următoare. Un alt incendiu a lovit-o în 1536.
În 1653, domnitorul Vasile Lupu începe lucrări de refacere ale bisericii, terminate în timpul voievozilor Gheorghe Ștefan și Eustratie Dabija. Manastirea Putna a mai fost restaurată în anii 1756-1760, prin grija Mitropolitului lacob Putneanul, apoi în 1902, cu intervenția arhitectului Romstorfer. Ultima lucrare de restaurare a avut loc între anii 1961 și 1975.
