
Noile state care vor adera la Uniunea Europeană ar putea fi supuse unei perioade speciale de supraveghere de până la 15 ani după aderare, în cadrul unei noi proceduri propuse de Comisia Europeană. Bruxellesul vrea să poată suspenda fondurile europene și, în cazuri grave, chiar drepturile de vot ale noilor membri care încalcă statul de drept sau valorile fundamentale ale UE, relatează Euronews.
Propunerea, prezentată marți, 6 octombrie, face parte dintr-un pachet mai amplu de reforme privind viitoarele extinderi ale Uniunii Europene.
Comisarul european pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că măsura urmărește să împiedice situațiile în care schimbările politice dintr-un stat nou-admis ar putea bloca funcționarea Uniunii.
„Am fost criticată foarte dur când am spus pentru prima dată că nu vreau să văd noi cai troieni în Uniunea Europeană. Astăzi pot spune: fără un nou Viktor Orban”, a declarat Kos.
Noua procedură ar completa articolul 7 din Tratatul UE, mecanism care permite sancționarea statelor membre pentru încălcarea valorilor europene, dar pe care Comisia îl consideră lent și dificil de aplicat.
Potrivit propunerii, mecanismul ar putea fi activat în cazul unor încălcări grave ale statului de drept, valorilor Uniunii sau principiului cooperării loiale, dacă acestea afectează funcționarea UE.
Sancțiunile ar urma să fie proporționale cu gravitatea situației. Acestea ar putea include suspendarea fondurilor europene, iar în cele mai grave cazuri – suspendarea dreptului de vot.
Mecanismul ar putea fi utilizat timp de 15 ani de la aderarea unui stat la Uniunea Europeană.
Comisia Europeană sau mai multe state membre ar putea solicita declanșarea procedurii, însă propunerea nu stabilește încă ce tip de majoritate va fi necesară pentru adoptarea unei decizii în Consiliu. Acest aspect urmează să fie negociat de statele membre.
Bruxellesul invocă în special experiența relației cu Ungaria. Comisia consideră problematică situația în care un stat acceptă inițial o decizie comună, dar ulterior utilizează dreptul de veto pentru a bloca implementarea acesteia. Marta Kos a indicat drept exemplu poziția Budapestei față de procesul de aderare al Ucrainei.
Comisia mai propune ca viitoarele tratate de aderare să conțină o prevedere prin care noile state membre să se angajeze să nu folosească regula unanimității în procesul de extindere pentru soluționarea unor dispute bilaterale.
În paralel, Comisia Europeană susține introducerea unei integrări graduale a statelor candidate înainte de aderarea deplină.
Potrivit Martei Kos, aceasta nu ar înlocui statutul de membru cu drepturi depline, ci ar permite statelor candidate care înregistrează progrese să participe mai devreme la anumite politici și mecanisme europene.
Printre domeniile vizate se numără securitatea energetică, lanțurile de aprovizionare, piața unică, proiectele de conectivitate și cooperarea cu agențiile UE. Statele candidate ar putea beneficia, de asemenea, de o participare mai extinsă la programe precum Erasmus+ și Horizon Europe, precum și de cooperare cu Frontex și de statut de observator în unele organisme europene.
Comisia propune și extinderea rapoartelor anuale privind statul de drept la mai multe state candidate și evaluarea mai strictă a instituțiilor independente, achizițiilor publice, combaterii fraudei, controlului frontierelor și gestionării fondurilor europene.
În cazurile cele mai grave, problemele constatate înainte de aderare ar putea duce inclusiv la amânarea datei aderării.
Pentru anumite domenii, precum agricultura sau mobilitatea forței de muncă, ar urma să fie negociate perioade de tranziție adaptate fiecărui stat candidat.
O parte dintre propunerile Comisiei vor avea nevoie de aprobarea statelor membre. Bruxellesul intenționează însă să includă noile garanții încă din poziția UE privind ultimul capitol de negociere cu Muntenegru, care urmează să fie discutat la începutul lunii noiembrie.