INTERVIU | Redacția ZIUA, în dialog cu Iurie Ciocan: Sfaturi pentru CEC, dubiile cu privire la alegeri și alte teme de actualitate

Interviu cu Iurie Ciocan, fost președinte al Comisiei Electorale Centrale, în prezent lider al PSD România în R. Moldova, acordat portalului ZIUA.md. Vă invităm să aflați ce crede el despre alegerile care vin și potențialele abuzuri, precum și despre scăderea încrederii în procesul de integrare europeană, în rândul cetățenilor moldoveni, dar și despre atitudinea generală față de români și România.

Mutarea sistemului informațional al CEC la Guvern ridică mai multe semne de întrebare

– Domnule Ciocan, se vorbește mult astăzi despre transferul sistemului informațional al CEC în gestiunea Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică din subordinea Guvernului. Am vrea să ne explicați în ce constă acest sistem și ce înseamnă această mutare pentru procesul electoral.

– În contextul discuțiilor publice referitoare la sistemul informațional, utilizat de Comisia Electorală Centrală în activitatea sa, inclusiv în cadrul alegerilor, vreau să deschid mai larg parantezele. În primul rând, vreau să explic ce este acest sistem, ce reprezintă și cum funcționează, și ce se întâmplă din punctul meu de vedere, ca a unei persoane care nemijlocit a participat la proiectarea, construcția și utilizarea acestui sistem informațional.

Din cauza unei comunicări ambigue, atât din partea Comisiei Electorale Centrale, cât și din partea Guvernului, există mult loc pentru speculații.

Deci, este un sistem informațional deținut în exclusivitate de Comisia Electorală Centrală și compus din mai multe module, inclusiv un registru central unde sunt înscriși toți alegătorii din Republica Moldova și module suplimentare care fie fixează participarea la alegeri, fie că monitorizează raportările financiare, fie că duc evidența candidaților, rotația consilierilor locali și multe alte funcții specifice ale acestui sistem informațional, care este menit să ajute Comisia Electorală Centrală în activitatea sa. Acest sistem a fost proiectat și localizat la Comisia Electorală Centrală, în gestiunea sa, ca o instituție apolitică și independentă.

Acum aud multe discuții despre faptul că acest sistem a fost mutat în altă parte. Vreau să atrag atenția că, din cauza unei comunicări ambigue sau a lipsei unei comunicări adecvate, atât din partea Comisiei Electorale Centrale, cât și din partea Guvernului, există mult loc pentru speculații.

Că a fost mutat sistemul propriu-zis, că au fost mutate serverele, fiecare persoană care comentează acest subiect vine cu informații și date diferite. Ce vreau să subliniez este că, pentru a oferi acces unui terț, în cazul de față Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică, nu era nevoie de a muta fizic serverele către Guvern. Se pot acorda doar drepturi de utilizator unor terți, care pot interveni, dacă e cazul.

Actualul sistem informațional al CEC nu a mai fost certificat din 2024

Aici apar deja mai multe riscuri. Îndemn colegii de la Comisia Electorală Centrală să ofere mai multe explicații. Ceea ce mă deranjează este că, în ultima perioadă, mai exact de anul trecut, Comisia Electorală Centrală nu a mai prelungit certificarea ISO a acestui sistemul informațional. Asta înseamnă că nu mai există un audit extern realizat de instituții independente din afara Republicii Moldova, care garantau integritatea sistemului, nu doar din punct de vedere tehnic, ci și tehnologic.

Se verificau toate jurnalizările: cine a accesat datele, cum și în ce scop. În lipsa acestui audit, sistemul nu mai este certificat ISO, deși din 2015, în mandatul meu la CEC, acest sistem informațional era certificat în baza a două standarde internaționale, de către o companie mixtă româno-britanică, practic se efectua un audit extern. Din 2024 acest audist nu se mai face, sistemul informațional nu mai este certificat ISO.

Astăzi nu știm care este starea de lucruri. Suntem nevoiți să ne bazăm pe zvonuri și informații neverificate, ceea ce nu este normal și afectează imaginea sistemului electoral, în general.

Acum ne rămâne să credem pe cuvânt ori să intuim cât de securizat și cât de integru este acest sistem. Nu vreau să speculez, nu am dovezi de acces neautorizat sau de lipsa integrității acestui sistem, dar discuțiile publice arată că este nevoie de mai multă deschidere din partea Comisiei Electorale Centrale, inclusiv către partidele politice și societatea civilă.

Inclusiv în mandatul meu, am oferit posibilitatea partidelor politice să realizeze propriul audit al sistemului. Evident că nu veneau liderii partidelor, dar erau delegate persoane competente în sistemul informațional, care au făcut acel audit și au dat credibilitate și încredere partidelor.

Astăzi nu știm care este starea de lucruri. Suntem nevoiți să ne bazăm pe zvonuri și informații neverificate, ceea ce nu este normal și afectează imaginea sistemului electoral, în general. Le aduc aminte oamenilor cu care am lucrat împreună și celor care muncesc astăzi la CEC că cea mai fină materie în Comisia Electorală Centrală este încrederea cetățenilor față de procesul electoral. Aici noi tot timpul am lucrat cu mănuși albe, foarte-foarte atent, pentru a nu deteriora această încredere în procesul electoral, implicit în privința rezultatelor alegerilor.

Din informațiile pe care le am, accesul pentru terți, inclusiv pentru acest STISC, a fost oferit nu în 2025, dar încă în 2024. Și când nouă ni se vorbește de la tribuna Guvernul că acest lucru a fost făcut pentru a garanta securitatea cibernetică, este o manipulare crasă. Pentru că acest sistem nu a căzut niciodată din cauza unor atacuri externe. Am avut teste de stres dificile, când sistemul a fost pentru prima dată pus în aplicare, care, într-adevăr a fost un exercițiu dificil, dar nu din cauze externe, ci cauzele au fost interne. Centrul de Securitate Cibernetică ne-a asigurat mereu protecția, inclusiv împotriva atacurilor de tip DDoS. Serverele nu au căzut niciodată, chiar dacă au fost vizate de atacuri masive.

Îndemn actuala conducere a CEC să vină cu mai multe detalii și să permită accesul partidelor politice, pentru a se convinge de integritatea și securitatea sistemului.

Am fost printre cei care, împreună cu directorul centrului, au decis blocarea accesului din anumite regiuni geografice, de unde proveneau atacuri – Asia-Pacific, China sau India. Când veneau atacuri masive spre pagina CEC, noi luam decizia de a bloca, de a tăia accesul din acea țară, pentru că acolo nu aveam alegători.

Deci, lucrurile au fost gestionate corect, iar calitatea alegerilor a fost confirmată. M-am bucurat să aud și din partea purtătorului de cuvânt al Guvernului că viitoarele alegeri vor fi la fel de bune. A fost o satisfacție morală pentru că, în sfârșit, și partidul de guvernământ a recunoscut calitatea muncii echipelor anterioare din Comisia Electorală Centrală.

Dar îndemn actuala conducere a CEC să vină cu mai multe detalii și să permită accesul partidelor politice, pentru a se convinge de integritatea și securitatea sistemului. Repet, nu este obligatoriu să fie mutate serverele. Simplu se poate oferi acces. Noi, utilizatorii, avem datele pe serverele unor companii precum Google, fără să știm exact unde sunt localizate. Le folosim zilnic fără probleme.

La fel funcționează și acest sistem, doar că el a fost conceput special pentru Comisia Electorală Centrală, care rămâne garantul integrității acestor date. Inclusiv prezența la vot se monitorizează în acest sistem informațional. Dacă, Doamne ferește, va fi penetrat acest sistem prin acces neautorizat, nu putem anticipa consecințele. Nu e de glumă!

Sistemul a câștigat încrederea cetățenilor până acum. Îndemn colegii din conducerea CEC să deschidă ușa partidelor și observatorilor, pentru a răspunde tuturor îngrijorărilor care există în societate.

– Ați menționat posibile riscuri. Care ar fi acestea?

– Integritatea datelor, integritatea sistemului informațional, accesul neautorizat, schimbarea de date, tăierea sau ștergerea unor fișiere, restaurarea lor din backupuri, dar nu știm din ce backupuri și multe alte lucruri.

Un sistem inormațional de acest tip are un grad imens de responsabilitate. Pentru că vorbim totuși despre transferul puterii de la popor, suveranul puterii, către aleșii săi, viitorii deputați în Parlament. Deci, nu trebuie să existe nicio vulnerabilitate. Poate este doar o problemă de comunicare. Sper că așa este. Dar aceste suspiciuni care planează în societate trebuie eliminate.

Campanie electorală pe bani publici

– Deși formal nu suntem încă în campania electorală, de facto ea a început deja. Ce apreciere ați da acțiunilor pe care le întreprind viitorii concurenți electorali?

– Partidele politice nu sunt instituții care activează doar două luni, odată la patru ani când au loc alegeri. Deci sunt instituții care activează permanent 24 din 24, 365 de zile pe an. Faptul că partidele se activizează înainte de perioada electorală, chiar în perioada electorală și înainte de campaniile electorale, iarăși este un lucru explicabil și firesc. Nu asta deranjează.

Deranjează modul în care se desfășoară aceste așa-numite campanii de informare, mai ales dacă vorbim de activitatea partidului de guvernământ, în cazul PAS, în teritoriu. Pentru că, practic, noi, cetățenii, alegătorii, nu vedem această distincție clară între activitatea politică a partidului și activitatea guvernamentală de administrare a treburilor publice, în baza legislației, inclusiv cu campanii de informare. Deci, este ștearsă această delimitare.

Noi vedem actorii politici în deplină măsură implicați în activitatea guvernamentală, cu aceleași slogane, cu aceleași uniforme, cu aceeași coloristică, cu aceleași mesaje, distribuirea ziarelor de partid și multe, multe alte lucruri, care arată clar o utilizare a resurselor publice, a resurselor Guvernului, în interesul guvernării. Deci, lucrul ăsta trebuie oprit. Evident că Comisia Electorală Centrală este cea împuternicită să sesizeze acest lucru.

Este ușor să zici că nu e campanie electorală și, din cauza asta, nu intervenim, pentru că partidele, în mod normal, își desfășoară campanile de informare. Ok, așa este, partidele sunt îndreptățite să facă acest lucru. Și aici noi nu trebuie să ne uităm ce fac partidele, trebuie să ne uităm cum fac. Și întrebarea cum fac ne va deschide o imagine defectă. O imagine defectă care, încă o dată zic, nu vede delimitarea între activitatea Guvernului de a informa cetățenii, de a oferi asistență socială și activitatea Partidului de Guvernare, care fac acest lucru nu în paralel, dar combinat, deschis combinat.

Vă atrag atenția că anume eu am fost acel care am raportat o hotărâre la Comisia Electorală Centrală în 2016, ce viza utilizarea resurselor administrative de către Partidul Socialiștilor din Republica Moldova și oficiul președintelui, în frunte cu președintele Dodon. Noi am avertizat, prin hotărârea Comisiei Electorale, Partidul Socialiștilor și am emis o hotărâre prin care i-am adus la cunoștință președintelui Republicii Moldova manualul privind neadmiterea utilizării resursei administrativei în alegeri și l-am somat să nu mai fac acest lucru pe viitor.

Alegerile, în afară de faptul că trebuie să fie libere și corecte, trebuie să fie oneste în raport cu cetățeanul și în condiții egale pentru toți concurenții electorali.

Vă trag atenția că avertizarea unui partid politic de două ori duce la posibilitatea ori dreptul Comisiei Electorali Centrale de a-l limita în finanțarea campaniei electorale, deci, nu a fost un simplu dat din deget, a fost o acțiune foarte concretă care putea, ulterior, să se soldeze și cu limitarea finanțării din bugetul statului.

Astăzi, noi vedem o altfel de abordare, și o altfel de explicare, și o atitudine mută din partea societății civile, care ca și nu există, pentru că noi vedem exponenții acelei societății civile, care parcă nici n-ar exista astăzi, dar care a fost foarte activă și foarte vocală în perioadele precedente, astăzi fiind în funcții publice, fie în aceleași săli, la aceleași evenimente, împreună cu guvernarea, lucru care, la fel, decredibilizează aceste instituții ale societății civile. Practic, noi știm că societatea civilă permanent trebuie să fie în opoziție, să aibă activitate de monitorizare, de verificare, de control, de atragere a atenției. Și aici nu se întâmplă acest lucru.

În același timp, nici partidele de opoziție nu își fac treaba. Noi nu vedem contestații, nu vedem sesizări, nu vedem alte acțiuni specifice partidelor de opoziție, care ar trebui să oprească ori să încerce să oprească aceste abateri de la legislație. Pentru că alegerile, în afară de faptul că trebuie să fie libere și corecte, trebuie să fie oneste în raport cu cetățeanul și în condiții egale pentru toți concurenții electorali.

Maia Sandu nu are dreptul să facă lista electorală a candidaților PAS

– În ultima perioadă, vedem cum președintele Maia Sandu se implică nemijlocit în atragerea unor personalități pe lista electorală a PAS. Cât de corect este să facă acest lucru?

– Aici aș atrage atenția juriștilor, inclusiv din instituția prezidențială, să ridice hotărârea 24 din 2017 a Curții Constituționale, care a interpretat prevederile articolului 77 din Constituție și menționează expres că președintele Republicii Moldova, în exercitarea mandatului său, este în serviciul tuturor cetățenilor Republicii Moldova și este obligat să fie neutru sub aspect politic și neangajat politic, sub niciun aspect.

Noi aflăm de la acei candidați care au fost ofertați și care fac conferințe de presă din sediul unui partid politic, astăzi aflat la guvernare, care și declară că personal doamna președinte a Republicii Moldova i-a convins să candideze pe listele unui anumit partid politic. Aici noi avem încă un element clar de utilizare de resurse administrative ale statului și a puterii date de către alegători unui președinte al Republicii Moldova să ne reprezinte pe noi pe toți în egală măsură, echidistant și neutru față de toți concurenței electoral. Vedem că aceste clauze nu se respectă.

Evident, asemenea acțiuni trebuie oprite și Comisia Electorală Centrală este instituția care trebuie să ia atitudine în asemenea cazuri.

Evident, asemenea acțiuni trebuie oprite și Comisia Electorală Centrală este instituția care trebuie să ia atitudine asupra unor asemenea acțiuni. Prin exemplul pe care l-am dat anterior – prin aplicarea unei avertizări, prin aducerea la cunoștință președintelui Republicii Moldova și transmiterea către instituția prezidențială a manualului privind neadmiterea utilizării resurselor administrative  în alegeri și avertizarea privind neadmiterea unor asemenea cazuri pe viitor. Pentru că vedem clar că președintele a devenit un jucător politic în interesul unui anumit partid, ceea ce este inadmisibil pentru noi toți. Altfel, noi niciodată nu vom putea garanta egalitatea șanselor.

Vă atrag atenția că noi trăim în Republica Moldova și nu în Moldovistan, ori alte „stanuri”, unde puterea nu se mai schimbă vreme de 30 de ani și președintele acelor republici este unicul domnitor care face absolut ce vrea. Nu este democratic, nu este corect și nu este legal, pentru că hotărârile Curții Constituționale, mai ales hotărârile de interpretare a Constituției, sunt literă de lege care trebuie respectate în același rând cu Constituția Republicii Moldova și alte legi.

Principalul factor care periclitează parcursul european este calitatea guvernării

– Ați pomenit despre lipsa de reacție din partea societății civile. Dar știți că ni se spune că totul se face de dragul parcursului european. Mai ales că vedem, conform sondajului IMAS, că tot mai puțini cetățeni susțin acest parcurs.

Deci, în primul rând, eu categoric nu accept și refuz să cred că partidul de guvernământ este unicul partid pro-european în Republica Moldova și este unicul capabil să ducă Republica Moldova pe calea integrării în Uniunea Europeană. Eu știu exact că în Republica Moldova mai sunt partide calificate pro-europene care vor continua parcursul european al Republicii Moldova, chiar dacă va trebui să coalizeze între ele, ori împreună cu PAS, ori fără PAS, cum va fi rezultatul alegerilor.

Deci, într-adevăr, cu toții constatăm că sondajele, și indiferent de care sondaj, vorbim de cel mai nou, lansat de casa de sondare IMAS, care ne arată o descreștere a încrederii cetățenilor față de procesul de integrare europeană. Și aici vreau să atrag atenția că nu este o scădere de încredere față de Uniunea Europeană ca instituție, dar este o scădere a încrederii față de procesul de integrare în Uniunea Europeană. Și dacă vorbim de proces, atunci vorbim despre oamenii care mânuiesc acest proces. Și noi vedem că în Republica Moldova a crescut drastic percepția de incapacitate a actualei guvernări, din punct de vedere  profesional.

Egoismul politic, incapacitatea de a partaja puterea, incapacitatea de a oferi posibilitate legală să se manifeste și celorlalte partide pro-europene ne duc la aceea că alegătorii au această rezervă.

Unu la mână și doi, planează foarte multe suspiciuni de corupție în diferite domenii, pornind de la energie, energetică și utilizarea banilor publici în domeniul construcțiilor, construcției de drumuri, infrastructură și multe, multe alte lucruri. Deci, calitatea guvernării e evident și calitatea vieții, în primul rând, a cetățenilor. Vedem și migrația, emigrația, cetățenii Republica Moldova pleacă. Era și o statistică a Biroului Național de Statistică care ne arăta că sute de mii de cetățeni au plecat în ultimii patru ani din Republica Moldova și acest fenomen continuă.

Egoismul politic, incapacitatea de a partaja puterea, incapacitatea de a oferi posibilitate legală să se manifeste și celorlalte partide pro-europene ne aduce la ceea că alegătorii au această rezervă.

Eu sunt sigur că spiritul din societatea din Republica Moldova este majoritar pro-european. Dar nota negativă se dă nu propriu-zis Uniunii Europene, dar proceselor care au loc în Republica Moldova pe această cale de integrare europeană.

Recensământul din 2024 a fost o manipulare crasă, pe bani publici, admisă de către actuala guvernare

– Același sondaj atestă și o altă realitate, și știu că sunteți sensibil la ea, și anume că a scăzut și numărul adepților unirii cu România. Care este motivul, cum credeți?

– Iarăși ar trebui să vedem cauzele acestui trend în calitatea guvernării. Eu am să revin la același cercetare sociologică făcută de Biroul Național de Statistică, acel recensământ care a fost făcut de către guvernarea PAS, după ce a fost modificată Constituția și în Constituția a apărut sintagma „limba română”. Eu nu am o explicație de ce în acel chestionar a apărut „limba moldovenească”. Nu am această explicație. Constituția Republicii Moldova operează cu termenul „limba română”, dar în chestionare ne întrebau dacă nu cumva vorbim în „limba moldovenească”. A fost o manipulare crasă, pe bani publici, admisă de către actuala guvernare. Unu la mână.

Doi la mână, în ceea ce privește apartenența națională. Intenționat, și noi am văzut acest lucru nu doar odată, s-a diminuat numărul cetățenilor care se identifică drept români pentru a ne plasa într-un grup minoritar și vedem că urmează consecutiv mai multe acțiuni. Când vedem că apare o instituție finanțată din bugetul de stat care cere în școlile din Republica Moldova să nu mai fie studiată „Istoria Românilor”, pentru că, vezi Doamne, românii în Republica Moldova sunt minoritari, sunt doar șapte la sută, conform acestui recensământ organizat de actuală guvernare.

Sper ca viitoarele guvernări să aibă o altă atitudine și alte deschidere față de România, pentru că România a demonstrat o cu tot o altă atitudine, foarte pozitivă și foarte deschisă.

Toate aceste acțiuni, dacă le vedem în ansamblu, îți dai seama că este vorba de o politică, de formarea acestei noțiuni, de națiune civică moldovenească, care este alta decât națiunea română și această linie este nocivă și ineficientă pentru noi, cetățenii Republicii Moldova, care avem inclusiv cetățenie română.

Deci, lucrul respectiv, evident, trebuie corectat. Eu foarte mult sper că viitoarele guvernări pro-europene să aibă o altă atitudine și alte deschidere, pentru că România a demonstrat o cu tot o altă atitudine, foarte pozitivă și foarte deschisă. Vedem că partidul de la guvernare, deputații în Parlamentul Republicii Moldova vorbesc despre ajutor, unii miniștri, politruci, vorbesc că ne ajută Uniunea Europeană, pe când ne ajută exact România. Dar cumva se face o asimilare. Nu cumva să vorbim de bine despre România, nu cumva să zicem că România a dat această mână de ajutor. Că România ne-a dat curent și că România ne-a dat gaz atunci când de acest lucru a fost nevoie. Și asta va face de fiecare dată când va fi necesar. Am văzut acest lucru.

– Sunteți reprezentantul PSD România în Republica Moldova, dar și fost candidat la alegerile parlamentare de anul trecut. Ce acțiuni întreprindeți din această poziție?

– Echipa Partidului Social Democrat din România în Republica Moldova, cum bine știți, este compus din cetățenii români care domiciliază în Republica Moldova și tot ce am făcut în perioadă premărgătoare a alegerilor parlamentare din 1 decembrie 2024, continuăm să facem și acum.

Sigur că în campania electorală mi-am asumat anumite angajamente ce țin de unele inițiative legislative pe care astăzi eu nu le pot face, dar prin intermediul colegilor social-democrați din Parlamentul României promovăm aceste inițiative. Inclusiv la capitolul care ține de protecția socială pentru veteranii războiului de la Nistru, inclusiv accesul cetățenilor români din Republica Moldova la sistemul medical din România, inclusiv la accelerarea ori la debirocratizarea procesului de redobândire a cetățeniei românii și multe, multe altele.

Pentru mine și astăzi este inexplicabil cum un număr atât de mare de cetățeni români din Republica Moldova au trimis în Parlamentul României o persoană cvasi anonimă în Republica Moldova.

Deși am văzut rezultatele, dumneavoastră ați pomenit de rezultatele votării, pentru mine și astăzi este inexplicabil cum un număr atât de mare de cetățeni români din Republica Moldova au trimis în Parlamentul României un cetățean, o persoană quasi-anonimă în Republica Moldova. Cineva cu nume Lorenț, Lorentz, nici nu mă știu cum, iertați-mă dacă cumva schimonosesc numele (Ştefan-Iulian Lőrincz – n.n.). Dar din câte vedem, acest cetățean deputat ales cu voturile din Republica Moldova, n-a fost niciodată în Republica Moldova. Nu cunoaște grijile noastre, nu cunoaște problemele noastre și cu atât mai mult nu are gând să le rezolve.

Zilnic comunic cu cetățenii români. Unii din ei cred și trăiesc cu ideea că am trecut pragul electoral și astăzi exercit această funcție și solicită ajutor. Cu mare drag îi ajut, în limita posibilităților care le am astăzi, ca și un reprezentant al unui partid politic din România. Dar nu mai mult. Și încurajez pe cetățeni să-l găsească pe acel deputat pentru care au votat, să-l tragă de mână, poate reușesc ceva să obțină și de la el. Pentru că, cine știe, poate să trezește și la el dragostea de basarabenii din Republica Moldova.

– Domnule Iurie Ciocan, vă mulțumim.