Întru slava eroilor neamului! 108 ani de la începutul Bătăliei de la Mărășești, simbol al rezistenței românești în Primul Război Mondial

În ziua de 24 iulie 1917, izbucnea Bătălia de la Mărășești, cea mai importantă confruntare militară purtată de Armata Română în timpul Primului Război Mondial. Deviza „Pe aici nu se trece!”, născută în mijlocul luptelor de la Mărășești, a devenit simbolul sacrificiului celor peste 27.000 de soldați români care au ținut piept ofensivei germane.

Sub comanda generalului Eremia Grigorescu, trupele române au reușit să oprească atacul forțelor germane conduse de mareșalul August von Mackensen, care urmărea scoaterea definitivă a României din război.

Anul 1917 a fost unul dureros pentru România: pierderile teritoriale au inclus Oltenia, Dobrogea și Muntenia, iar armata s-a retras în Moldova. Cu toate acestea, lupta a continuat, iar frontul a fost stabilizat chiar la porțile Moldovei.

România, aflată în tabăra Antantei alături de Franța, Italia, Rusia și Marea Britanie, a fost nevoită să înfrunte singură ofensiva conjugată a Puterilor Centrale – Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria și Imperiul Otoman. Regele, guvernul și conducerea armatei s-au retras la Iași, iar datorită sprijinului important oferit de Misiunea Militară Franceză, armata română a fost reorganizată în vara aceluiași an.

Potrivit istoricului Constantin Kirițescu, bătălia de la Mărășești a durat 29 de zile, implicând 25 de divizii de infanterie, 2 de cavalerie și o brigadă de cavalerie. În 16 dintre aceste zile s-au purtat lupte intense, marcate de atacuri și contraatacuri neîntrerupte. Pe lângă Mărășești, și alte locuri au intrat în memoria colectivă: Bizighești, Doaga, Moara Albă, Șușița, Cosmești sau Muncelu. Încercarea inamicului de a sparge linia frontului apărat de Armata 1 română (condusă de generalii Constantin Cristescu și Eremia Grigorescu) a fost zădărnicită, consfințind o mare victorie militară și morală.

Luptele de la Mărășești au rămas în istoria națională ca „pagina cea mai strălucită a marelui nostru război”, iar orașul a fost consacrat drept simbol al eroismului prin jertfa soldaților români, dar și a celor ruși și francezi care au luptat alături de ei.

În cinstea acestor fapte de arme au fost ridicate monumente comemorative: Mausoleul de la Mărășești, cel mai impunător din țară, și altele două, la Mărăști și Soveja, devenind repere de neuitat în memoria colectivă a poporului român, „întru slava eroilor neamului”.