
Datoria de stat a R. Moldova a ajuns la 150 de miliarde de lei la sfârșitul lunii septembrie, după ce Guvernul a contractat împrumuturi în valoare de 17,5 miliarde de lei în primele nouă luni ale acestui an. Deputatul Ion Chicu avertizează că, pe lângă creșterea accelerată a datoriei, statul se împrumută în condiții tot mai costisitoare, iar ponderea creditelor cu dobânzi între 2% și 4% a crescut de la o cotă de 3,7%, în august 2021, la peste 60% din portofoliu.
Potrivit lui Chicu, care face trimitere la datele Ministerului Finanțelor, statul împrumută în medie aproape două miliarde de lei pe lună, iar o parte dintre bani sunt utilizați pentru achitarea salariilor și a altor plăți curente.
„Am ajuns la 150 de miliarde de lei sold de datorie, dintre care 90 – datorie externă, 60 – datorie internă. La momentul când PAS a preluat puterea, datoria externă era de 40 de miliarde, acum e de 90 de miliarde”, a declarat deputatul.
Parlamentarul susține că problema nu constă doar în volumul împrumuturilor acumulate, ci și în schimbarea structurii portofoliului de credite, în care finanțările cu dobânzi mai mari ocupă acum o pondere mult mai mare decât în 2021.
„Dacă în august 2021, atunci când au venit la putere, creditele scumpe, cu dobânzi între 2% și 4%, erau doar 3,7%, acum ele constituie 62-63% din portofoliu. Și invers, dacă atunci creditele ieftine, cu dobânzi de până la 2%, reprezentau 83% din portofoliu, acum au scăzut la doar 24%”, a afirmat Ion Chicu.
În opinia sa, această schimbare face ca deservirea datoriei de stat să devină tot mai costisitoare. Deputatul estimează că, în 2026, Republica Moldova va achita 6,5 miliarde de lei doar pentru dobânzi, iar în 2027 suma ar putea ajunge la aproape opt miliarde de lei.
„Pe lângă faptul că am acumulat, am dublat soldul datoriei, și portofoliul de credite este cu mult mai scump. De aceea avem o deservire foarte scumpă: 6,5 miliarde vom plăti anul acesta numai pe dobânzi, iar la anul, probabil, aproape de opt miliarde va fi această sumă”, a mai declarat Chicu.
Deputatul a criticat politica de cheltuieli publice a guvernării, pe care o consideră responsabilă de creșterea datoriei și a costurilor aferente acesteia.