
Iranul a anunțat sâmbătă că a eliminat restricțiile privind raza de acțiune a rachetelor sale, într-un moment de tensiuni crescute cu Statele Unite. Anunțul vine după ce oficiali militari iranieni au avertizat că un nou conflict ar putea depăși granițele Orientului Mijlociu, iar presa de la Teheran a identificat baze militare americane și NATO din Europa, inclusiv România, drept posibile ținte ale unor atacuri de represalii.
Generalul Hossein Mohebbi, purtătorul de cuvânt al Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), a confirmat eliminarea limitărilor în cadrul unei conferințe de presă organizate sâmbătă, cu ocazia Săptămânii Forțelor Aerospațiale ale IRGC, relatează agenția iraniană Mehr.
Întrebat dacă au fost eliminate restricțiile privind raza de acțiune a rachetelor, în contextul instrucțiunilor recente ale liderului suprem privind răspunsul la amenințări fără limite geografice, oficialul a răspuns afirmativ.
„Această restricție a fost eliminată pentru noi. Dar trebuie să demonstrăm aceste capacități în practică, nu doar să facem declarații. Datoria noastră este să ne demonstrăm capacitățile pe câmpul de luptă”, a declarat Mohebbi.
Purtătorul de cuvânt al IRGC a avertizat că Iranul dispune de numeroase mijloace pentru a-și neutraliza adversarii și că strategia militară a Teheranului se bazează pe războiul asimetric.
„Putem lovi inamicul într-un loc în care nici măcar nu se așteaptă și îl putem paraliza în acest fel. Fiți siguri că avem asemenea capacități”, a afirmat generalul iranian.
Anterior, Iranul își stabilise o limită autoimpusă de aproximativ 2.000 de kilometri pentru raza de acțiune a rachetelor balistice.
Declarația intervine la câteva zile după ce mai mulți oficiali militari și parlamentari iranieni au avertizat că eventualele noi atacuri americane sau israeliene ar putea determina Teheranul să extindă operațiunile militare dincolo de Orientul Mijlociu.
Publicația conservatoare iraniană Kayhan a indicat instalații militare americane și NATO din Cipru, Grecia, România, Albania, Italia și Marea Britanie drept posibile ținte ale unor atacuri de represalii. A fost menționată și baza militară americano-britanică de pe insula Diego Garcia, din Oceanul Indian.
O altă publicație iraniană, Hamshahri, a relatat despre posibilitatea utilizării unor rachete cu raze de acțiune cuprinse între 4.000 și 5.000 de kilometri, mult peste limita de 2.000 de kilometri anunțată anterior de Teheran.
Totuși, aceste estimări nu au fost confirmate independent. Experții occidentali apreciază mai prudent capacitățile arsenalului iranian, majoritatea rachetelor balistice cunoscute având raze de acțiune de aproximativ 2.000 de kilometri, iar unele variante putând ajunge până la 3.000 de kilometri.
Prin urmare, eliminarea restricțiilor declarate de autoritățile iraniene nu demonstrează automat că Teheranul dispune deja de rachete operaționale capabile să lovească ținte aflate la 5.000 de kilometri.
Purtătorul de cuvânt al armatei iraniene, Mohammad Akraminia, a avertizat anterior că un nou atac asupra Iranului ar putea extinde aria geografică a conflictului.
„În războiul recent, conflictul s-a extins de la teritoriile ocupate la bazele americane din țările regiunii. Dar, dacă va avea loc un nou atac, geografia războiului s-ar putea extinde dincolo de Asia de Vest”, a declarat oficialul.
La rândul său, comandantul Ghassem Ghorayshi, din cadrul forțelor paramilitare Basij, a susținut că armata iraniană nu va mai fi constrânsă de limitările anterioare privind raza rachetelor, alegerea țintelor sau amploarea operațiunilor militare.
Un avertisment și mai dur a venit din partea lui Hassan Ghashghavi, purtătorul de cuvânt al Comisiei parlamentare pentru securitate națională și politică externă, care a sugerat că un nou conflict ar putea căpăta o amploare apropiată de cea a unui război mondial.
„Nu vreau să folosesc termenul de Al Treilea Război Mondial, dar întinderea geografică a războiului ar fi aproape de această amploare”, a declarat parlamentarul iranian.
Aceste amenințări apar pe fondul negocierilor dificile dintre Washington și Teheran pentru încheierea conflictului declanșat la 28 februarie. Iranul solicită, printre altele, ridicarea sancțiunilor, despăgubiri de război, garanții împotriva unor noi atacuri și recunoașterea autorității sale asupra Strâmtorii Ormuz.