
Islandezii au votat împotriva reluării negocierilor pentru aderarea insulei la Uniunea Europeană, potrivit rezultatelor aproape finale prezentate astăzi de postul public de televiziune RUV. Inițiativa guvernului de a redeschide discuțiile cu Bruxellesul a fost respinsă de alegători, care au preferat să păstreze în afara UE una dintre cele mai importante resurse ale țării – apele sale de pescuit, relatează Reuters și AFP.
Pe măsură ce numărarea voturilor se apropia de final, tabăra „Nu” avea un avans de cinci puncte procentuale. Potrivit numărătorii în direct prezentate de RUV, 52,5% dintre alegători s-au pronunțat împotriva reluării negocierilor, în timp ce 47,5% au votat „Da”. Mai rămăseseră de numărat doar o parte dintre buletinele dintr-o circumscripție electorală care înclina deja spre „Nu”.
„Poporul respinge negocierile de aderare la UE”, a concluzionat RUV pe site-ul său.
Un rezultat negativ reprezintă o dezamăgire pentru Bruxelles, în condițiile în care unii oficiali europeni au prezentat Islanda drept un candidat cu risc scăzut la aderare. În opinia acestora, reluarea procesului ar fi putut contribui la diminuarea scepticismului privind extinderea UE și la consolidarea strategică a blocului comunitar, într-un moment în care securitatea în regiunea arctică a devenit o preocupare majoră.
Guvernul islandez și-a prezentat inițiativa drept un moment de tip „acum sau niciodată”. Prim-ministrul Kristrun Frostadottir le-a spus alegătorilor în luna august că un vot „Nu” ar pune capăt tuturor speculațiilor privind aderarea Islandei la Uniunea Europeană.
Susținătorii aderării au argumentat că intrarea în UE ar putea contribui la reducerea ratelor ridicate ale dobânzilor și ar oferi Islandei un plus de securitate într-un context internațional marcat de războiul din Ucraina și de declarațiile președintelui american Donald Trump privind anexarea unei alte insule arctice, Groenlanda.
De cealaltă parte, susținătorii taberei „Nu” au avertizat că aderarea la UE ar pune în pericol suveranitatea Islandei și controlul asupra apelor sale de pescuit.
Campania pentru referendum a alimentat dezbaterea privind locul Islandei în lume, a declarat prim-ministrul Kristrun Frostadottir reporterilor după ce și-a exprimat votul, sâmbătă, în capitala Reykjavik.
„Este o zi minunată. Am așteptat asta de ani de zile pentru a putea vota”, a spus Frostadottir, precizând că guvernul său își va continua activitatea indiferent de rezultatul referendumului.
Islanda a depus prima cerere de aderare la Uniunea Europeană în 2009, în perioada în care o criză financiară a afectat puternic economia mică și expusă a țării. În 2013, un guvern eurosceptic a decis să pună capăt negocierilor.
Între timp, schimbările geopolitice, inclusiv războiul din Orientul Mijlociu și tarifele de import impuse de Statele Unite, au amplificat presiunea asupra unei chestiuni pe care islandezii o dezbat, cu intermitențe, de zeci de ani.
În urma rezultatului referendumului, orice discuție privind aderarea Islandei la UE ar urma să fie înghețată cel puțin până în 2028.
În prezent, Islanda este strâns asociată cu Uniunea Europeană prin apartenența la Spațiul Economic European (SEE) și la Spațiul Schengen, printre altele. Aceste legături cu UE ar urma să rămână neschimbate.