Kievul a stabilit „liniile roșii” în negocierile de pace: Ucraina nu intenționează să renunțe la aspirația de a deveni membră NATO

În cadrul negocierilor desfășurate marți în Arabia Saudită, între SUA și Ucraina, Kievul a transmis Washingtonului „liniile roșii” ale sale privind soluționarea pașnică a conflictului militar cu Rusia relatează European Pravda, citând o sursă implicată în procesul de negociere. Potrivit interlocutorului publicației, Ucraina a subliniat că nu va renunța la aspirațiile sale de aderare la NATO.

„Am discutat această chestiune și am precizat în mod clar că, pentru Ucraina, subiectul rămâne pe agenda zilei”, a declarat sursa.

Pe lângă aceasta, în timpul discuțiilor au fost abordate și alte poziții esențiale pe care Kievul le consideră că nu pot fi negociate. Ucraina insistă asupra faptului că nu vor exista restricții privind efectivele armatei sale și respinge categoric orice interdicție de a participa la organizații internaționale, inclusiv Uniunea Europeană și NATO.

Sursa a subliniat că șeful Administrației Prezidențiale al Ucrainei, Andrii Ermak, a accentuat în mod special că Rusia nu trebuie să aibă drept de veto asupra aderării Kievului la Alianță.

Deși întâlnirea nu a avut ca scop elaborarea unei poziții comune asupra unui acord cuprinzător, partea ucraineană a considerat necesar să-și facă cunoscută poziția fermă față de partenerii americani, a precizat sursa.

Potrivit informațiilor furnizate de „BBC”, care citează un diplomat ucrainean anonim, în cadrul negocierilor de la Jeddah s-a discutat despre integritatea teritorială a Ucrainei și statutul teritoriilor ocupate, fără a fi luată în considerare posibilitatea unor concesii teritoriale din partea Kievului.

„În declarația secretarului de stat Marco Rubio s-a vorbit despre faptul că, în cazul unui armistițiu, Rusia va continua să dețină teritoriile ocupate, dar nu despre cedarea lor către Federația Rusă. Este o chestiune de terminologie: Ucraina nu le poate recupera militar în acest moment, dar nu le recunoaște ca fiind rusești și va încerca să le recupereze pe cale diplomatică”, a explicat diplomatul.

Acesta a adăugat că nu s-a discutat despre retragerea trupelor ucrainene din zonele controlate de Kiev din regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, deși Rusia le-a inclus oficial în constituția sa.

Ajutorul militar american și schimbul de informații au fost reluate la doar o oră după încheierea negocierilor de la Jeddah, a mai spus diplomatul, subliniind că această decizie a fost luată de Washington.

„Ucraina a fost de acord cu un armistițiu de 30 de zile, iar imediat după aceasta, partea americană a reluat livrările de armament și schimbul de informații”, a precizat sursa.

Un alt punct important al discuțiilor a fost schimbul de prizonieri de război. Potrivit aceluiași diplomat citat de BBC, Kievul a insistat ca acest aspect să fie inclus în declarația finală. Ucraina speră la o intensificare a schimbului de prizonieri dacă Rusia va accepta armistițiul de 30 de zile.

O atenție deosebită a fost acordată și situației trupelor ucrainene din regiunea Kursk. Sursa a menționat că subiectul a fost discutat în diverse contexte, dar nu au fost formulate cereri privind retragerea militarilor ucraineni din acele poziții.

Diplomatul a subliniat că acordurile încheiate la Jeddah reprezintă o soluție de compromis pentru Ucraina. Totuși, Kievul a dorit în primul rând să-și demonstreze angajamentul față de o reglementare pașnică a conflictului.

„SUA au propus un armistițiu complet de 30 de zile, iar Ucraina a acceptat acest pas ca un compromis. Armistițiul include și încetarea atacurilor cu drone. Ce anume va fi considerat o încălcare a regimului de încetare a focului nu s-a discutat încă. Deocamdată, există doar propunerea de armistițiu. Ucraina este pregătită să desemneze echipe tehnice pentru monitorizarea respectării acestuia”, a explicat diplomatul.

Potrivit acestuia, SUA au deja o viziune asupra modului în care ar putea fi organizat procesul de supraveghere a respectării armistițiului.