Liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, își propune, printr-un proiect de lege, să interzică utilizarea toponimului „Transnistria” în stânga Nistrului și echivalarea termenului cu simbolurile fascismului și nazismului.
„Nu putem accepta folosirea la noi a termenului „Transnistria”. Este interzis. Cuvântul reprezintă sânge, suferință, ură, război. Există un cuvânt bun „Pridnestrovie”. Poate fi vorbit în orice limbă. Lasă-i să-l învețe”, a declarat Krasnoselski în cadrul unei conferințe dedicate zilei de 2 septembrie, când administrația separatistă de la Tiraspol marchează așa-zisa proclamare a independenței regiunii.
Termenul „Transnistria” de ani buni este deja interzis în discursurile politicienilor separatiști din stânga Nistrului, în manuale și în mass-media locale. Denumirea regiunii este „republica moldovenească nistreană”, iar în toate publicațiile și la posturile TV este folosit termenul „Nistrenia” pentru toponimul „Transnistria”, care în rusă este „Pridnestrovia”.
În 1941, după eliberarea Basarabiei de sub ocupația sovietică, timp de trei ani, în stânga Nistrului a fost creat Guvernământul Transnistriei, regiune administrată de România cu participarea comandamentelor germane. Noua provincie, care își avea, de facto, capitala la Odesa, cuprindea teritoriul dintre Nistru și Bug pe o suprafață de aproximativ 40 de mii de kilometri pătrați.
Înainte de anexare, în 1924, pe o parte a acestei regiuni, aparţinând Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene, a fost creată „Republică Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească” cu capitala la Balta, pentru a reaminti astfel statului român pretenţiile sovietice asupra Basarabiei.
Guvernatorul Transnistriei a fost Gheorghe Alexianu, iar în baza Acordului de la Tighina în regiune era permisă prezenţa trupelor germane pentru îndeplinrea unor funcţii speciale. În Transnistria, în perioada celui de-al Doilea Război Mondial au existat lagăre și ghetouri unde au fost deportați zeci de mii de evrei.